Domnul Tomac, secretarul general al așa-numitului Departament de Stat pentru Relațiile pentru românii de pretutindeni s-a arătat surprins de acțiunea de protest organizată de Mișcarea Conservatoare la ambasada României de la Chișinău.
Într-adevăr, ce mai vor basarabenii ăștia? Oare nu li s-a dat destule pentru a ține ciocul mic și a merge în falanga la urnele de vot, atunci când este nevoie?
A devenit deja o modă să ne amintească de bursele și pașapoartele românești. Dar studenții basarabeni și cei care primesc cetățenie românească mai pot fi considerați “români de pretutindeni”? Cum rămâne cu marea majoritatea basarabenilor, care nu au nevoie sau nu au posibilitate să-și facă cetățenie românească și nici studenți nu mai sunt? Ei de-a cui sunt și de ce, mă rog, ar trebui să fie mulțumiți? Oare cei de la București sunt atât de naivi să creadă că majoritatea basarabenilor visează zi și noapte la burse și pașapoarte românești? Halal de așa politică externă.
În afară de niște cercuri restrânse de la Chișinău, care cântă la comandă osanale oricărei guvernări de la București și sug intens granturi din bugetul României, oare mai susține pe cineva statul român?
Din discuțiile pe care l-am avut cu românii din Serbia și Ucraina, am surprins o situație similară. Românii de pretutindeni sunt folosit în calitate de material electoral, fiind ignorați și abandonați atunci când este cu adevărat nevoie. Iată de ce una din lozincile tinerilor de la Mișcarea Conservatoare a fost “Suntem români, nu electorat!”.
De ce basarabenii ar trebui să tacă atunci când România este vândută pe bucăți, când este îngropată în datorii, iar Băsescu declară cu nonșalanță că România trebuie să fie lichidată în calitate de stat suveran? Cu toate astea, Tomac spune că basarabenii trebuie să aibă „ciocul mic” pentru că “li s-a dat destul ca să tacă”.
Tomac a adus învinuiri grave basarabenilor chiar dacă manifestanții au declarat că nu protestează împotriva președintelui Băsescu, împotriva sau în favoarea unui partid politic din România, ci în solidaritate cu aspirațiile cetățenilor români.
Tupeul și lipsa de moralitate au fost revărsate și într-un material recent al lui Doru Dendiu, reprezentant al TVR-ului, dedicat protestelor de la ambasada României, zdrobit în stilul celor de la NIT, ignorând orice bun simț și deontologie profesională (în afara celei de la SIE).
În cele din urmă, Bucureștiul ar fi timpul să se întrebe, oare reticența basarabenilor față de România nu este determinată de politica falimentară din ultimii ani, inclusiv de reprezentanții săi la Chișinău? Poate ar fi timpul de schimbat ceva?
0 Răspunsuri to “Mesajul basarabenilor pentru Tomac și Băsescu: “Suntem români, nu electorat!””