În revista rusă „Odnako”, cunoscutul teoretician rus Alexandr Dughin şi-a expus viziunea sa faţă de România şi Republica Moldova. Traducerea românească a acestui articol urmează să apară în revista conservatoare AXA, fiind însoţit de opiniile unor analişti de pe ambele maluri ale Prutului. Mai jos, vă propun traducerea mea în versiune „draft”. Rog vizitatorii să-şi expună opiniile.
Ce ne dorim din partea Moldovei? Ar fi timpul să ne punem, la modul cel mai serios, această întrebare. Politica noastră în spaţiul CSI este prea neclară. Uneori ne supărăm, uneori demonstrăm indiferenţă faţă de acţiunile şi declaraţiile unei republici sovietice sau alta, fără să încercăm să explicăm în mod clar şi direct ce dorim, de fapt. Fie ascundem acest lucru, fie singuri nu înţelegem. Dacă ascundem, atunci o facem destul de dibace, iar dacă nu înţelegem, atunci lucrurile sunt mai grave.
Să privim puţin în trecut. Ce am dorit noi de la Moldova? Poate acest lucru ne va duce spre o cale corectă.
Teritoriul de astăzi al Republicii Moldova se află în partea sud-vest a câmpiei Europei de Est şi ocupă o mare parte a teritoriului dintre Prut şi Nistru. Din punct de vedere geopolitic, această zonă este limitrofă, aflându-se între Pădure şi Stepa de nord-vest, şi ţărmul Mării Negre în sud. Această poziţie explică multe din istoria acestei regiuni. Pe teritoriul Moldovei se intersectează energiile popoarelor sedentare şi migratoare, a căror dialectică stă la baza structurii geopolitice şi a statalităţii ruse, unde Pădurea se luptă cu Stepa, cu diverse succese, până nu se obţine o unitate într-o sinteză eurasiatică.
De la bun început, această zonă a fost populată cu diverse etnosuri, inclusiv şi cu slavi de răsărit: ulici şi tiverţi, care aveau o cultură sedentară. Anume ei au fost parte a lumii slave răsăritene, care a constituit fundamentul statalităţii ruse. Tiverţii au populat activ teritoriul Moldovei şi, se pare, au jucat un rol important şi în etnogeneza moldovenilor.
Totodată, din cele mai vechi timpuri, aceste pământuri au fost populate şi de urmaşii triburilor tracice – dacii, geţii, ajunşi sub ocupaţia romanilor, preluând de la aceştia limba şi cultura. Moldovenii şi românii reprezintă acelaşi etnos, care din cauza unor peripeţii istorice, a ajuns să locuiască în două formaţiuni statale diferite. Continue reading ‘Alexandr Dughin: Rusia şi Moldova Mare (să deschidem un câmp de dezbateri)’













Iată că gura lumii afirmă că în urma negocierilor din cadrul AIE, funcţia de preşedinte al Parlamentului va reveni liderului Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat. Indiscutabil, această decizie a fost determinată de scorul pe care l-a obţinut PLDM la ultimele alegeri parlamentare din 29 iulie, rezultat care permite acestei formaţiuni să fie prima voce în distribuţia funcţiilor în cadrul AIE. Pentru PLDM, postul de speaker este unul foarte binevenit, pentru că, pe lângă faptul că nu aduce niciun risc politic (în caz de colaps economic şi social, toată responsabilitatea revine premierului şi Cabinetului de Miniştri) şi are avantajul stabilităţii funcţiei (preşedintele Parlamentului nu poate fi demis decât cu două treimi din cei 101 deputaţi), permite preluarea atribuţiilor preşedintelui ţării în cazul în care acest fotoliu devine vacant.







































Comentarii recente