Clubul ERANOS, ședința nr.2: liberalismul și extinderea Uniunii Europene

La cea de a doua ședință a Clubului „Eranos” invitatul special a fost senatorul român Cristian David, care în același timp este și vicepreședintele Internaționalei Liberale. Au fost și prezenți și ceva tineri din partea organizației de tineret a PL, care în ultimul timp încearcă să stabilească relații de colaborare cu PNL România, din câte se pare. Chiar dacă subiectul a vizat rolul liberalismului în extinderea Uniunii Europene, discuțiile au plecat (cum se întâmplă de obicei) și spre alte domenii. În primul rând, domnul senator a specificat că Uniunea  Europeană este un proiect liberal, prin esență, chiar dacă într-o bună parte a statelor europene, formațiunile liberale nu se află la guvernare. În opinia lui Cristian David, aderarea Republicii Moldova la această structură supranațională nu poartă nici un risc și niciun dezavantaj.

Clubul “ERANOS” – PRIMA ȘEDINȚĂ

Ceva mai devreme scriam că în Republica Moldova lipsește o platformă de dialog politic, diferită decât cea a partidelor politice. Iată că această situație a și inspirat un grup de tineri la înființarea unui club de discuți ideologice, unde ar urma să fie abordate mai multe subiecte din perspective diferite. Proiectul este realizat sub auspiciului Institutului de Politici Alternative (IPA).

Clubul se numește “Eranos” – ceea ce în limba greacă presupune un banchet la care fiecare invitat vine cu propriile sale bucate. Desigur, prin bucate înțelegem bagajul de cunoștințe și viziuni originale asupra fenomenelor sociale, economice, politice și culturale, astfel ca fiecare din participant să ia cunoștință în mod direct cu ideile și concepțiile opuse,  remodelându-și, fie reconsolidându-și propriile sale poziții.

O nouă platformă de dialog: Clubul “Eranos”

Institutul de Politici Alternative (IPA) invită pe cei interesați la deschiderea Clubului de discuții ideologice ”Eranos”. Clubul își propune crearea unei platforme de dialog între reprezentanții diverselor curente doctrinare, pentru a analiza subiecte de importanță locală, națională sau globală și a iniția o sinergie conceptual-doctrinară în stare să răspundă provocărilor unei societăți postmoderne.

Printre subiectele care urmează a fi abordate la ședințele Clubului se numără: Uniunea Europeană sau Uniunea Eurasiatică?; Stat polietnic sau stat național?; Criza statului asistențial sau criza capitalismului?; Postmodernitatea și a patra teorie politică – conservatorismul; Globalizare, alterglobalizare sau antiglobalizare?; Concepția dominației culturale a lui Antonio Gramsci; E posibilă alternativă socialismului și capitalismului?; Locul Doctrinei National-Liberale din RM în contextul politicii de extindere a UE și altele.

Despre problemele oraşului fără politică

Vreau să mă detaşez de jocurile electorale din municipiul Chişinău şi să atrag atenţie mai mult problemelor cu care se confruntă oraşul nostru. Din păcate, populismul şi diareea verbală au ajuns atât de dominante în campaniile pentru funcţia de primar şi consilieri locali, încât discuţiile despre problemele reale ajung mereu în umbră. Problemele oraşului sunt prea “tehnice” şi “pragmatice” pentru a fi subiectul unor show-uri televizate.

Moldova are nevoie de o revizuire radicală a politicii agrare

Criza alimentară nu este un produs al actualei guvernări, ci un rezultat al modului în care sunt abordate problemele din domeniul agriculturii şi securităţii alimentare de întreaga clasă politică şi “societatea civilă”. Nu este niciun secret că în decursul a câţiva ani de a rândul Republica Moldova a fost avertizată de pericolul apariţiei deficitului de produse alimentare. În anul 2007, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a inclus ţara noastră în lista celor 37 de ţări care necesită susţinere alimentară urgentă. La aceste semnale de alarmă, guvernanţii  şi tot felul de „experţi” neoliberali răspundeau în unison că Republica Moldova este capabilă să depăşească orice criză şi că introducerea regulelor de piaţă şi a „normelor europene” în agricultură este o primă necesitate, iar orice politică protecţionistă şi orice limitare a exporturilor din partea statului ar fi o greşeală.

Rezultatele sunt pe faţă: ţăranii abandonează pământurile, populaţia depinde în totalitate de importurile străine şi riscă să se confruntă cu lipsa acută de produse alimentare. Pe lângă aceasta, schimbările climatice nefavorabile complică şi mai mult situaţia.

Accesul la apă potabilă – un drept fundamental. Cum să apărăm acest drept?

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie potrivit căreia accesul la apă potabilă va deveni unul din drepturile fundamentale ale omului.

Fiind adoptată la 28 iulie, cu o majoritatea de voturi, în favoarea acesteia s-au pronunţat 122 de state, în timp ce 41 de state s-au abţinut. Printre acestea sunt: SUA, Marea Britanie, Canada şi Australia. Nici i delegaţie nu a votat împotriva documentului.

În textul rezoluţiei se spune că în jur de 884 milioane de oameni nu au acces la apă potabilă, iar 2,6 miliarde de oameni trăiesc în condiţii antisanitare.

Care este situaţia în Republica Moldova? Potrivit unor studii efectuate de Ministerul Sănătăţii, doar 45 la sută din populaţie au acces la apă potabilă. În acelaşi timp, calitatea apei, la care au acces oamenii noştri, este una destul de proastă: 86 la sută din probele de apă supuse analizei, nu corespund parametrilor chimici, iar 30 la sută celor microbiologici. Într-un limbaj mai simplu: nu prea avem apă curată în Republica Moldova.