Politica

Kolhozul-un ideal al opoziţiei liberale


Marea majoritate politicienilor, care au devenit ca prin minune „anticomunişti” şi „liberali” peste noapte, au o atracţie tainică faţă de kolhozuri. „Unire, moldoveni!” se striga încă pe la sfârşitul anilor 80 în speranţa că prin adunarea matematică ai proletarilor se va naşte o „minte lucidă” care va duce poporul muncitor spre
„viitorul european”.

Muzicuţa tot mai continuă şi astăzi, dar că puţin o mai ascultă. Ce mai…”proşti, dar mulţi!”. Dacă dreapta liberală nu poate câştiga prin calitate cel puţin să dea bătaie prin cantitate! Mă rog, fiecare cu ce îl duce capul…

Cel mai interesant lucru într-un kolhoz este faptul că nimeni nu poartă niciodată răspundere pentru propria politică. După ce te lăfăieşti 4 ani la masa puterii, îţi creezi un partiduţ nou şi devii „un politician nou”, într-un sacou nou nouţ şi cu un zâmbet fermecător de virgină politică. Apoi te întorci, fără nici un fel de remuşcări, în kolhozul din care ai venit. De fapt, de ce să ai remuşcări dacă „toţi sunt de vină”?

Aceasta a fost soarta Frontului Popular (ai cărui foşti membri nu şi-au asumat niciodată eşecurile din trecut) Partidului Democrat Agrar, al ADR-ului şi Blocului Moldova Democratică.
Lagărul liberal (AMN, PL, PLD, PNL, MAE) speră să mai repete vechea poveste, dar ulciorul nu merge de multe ori la apă.

Anunțuri
Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s