Politica, reвaLюtzie

Câteva întrebări şi idei legate de 7 aprilie


MOLDOVA ELECTION RIOTSInternetul este deja suprasaturat de texte legate de evenimentele din 7 aprilie, dar totuşi, unele întrebări, care au dreptul să existe, nu au fost deloc discutate. Iată care ar fi unele din acestea:

–          de ce Voronin a fost evacuat din preşedinţie doar la 15 minute de la atacul asupra clădirii?

–          de ce Marian Lupu, care este văzut unul din cei mai probabil candidaţi la funcţia de preşedinte a statului se afla în clădirea parlamentului în momentul în care aceasta era incendiată. Oare nu trebuia să fie evacuat în cazul în care poliţia şi SIS cunoşteau despre eventualitatea unor atacuri?

–          potrivit unei informaţii, care nu este verificată, unii ofiţeri din cadrul MAI au refuzat  să apere clădirile guvernamentale lăsându-le în prada manifestanţilor. Dacă acest lucru este adevărat, cine a dat ordin ca clădirile să fie lăsate fără pază?

–          de ce nu există nici o înregistrare în care presupuşii agenţi ai poliţiei din mulţime, ar fi incitat lumea la violenţe? Toate înregistrările prezentate de opoziţia liberală vorbesc contrariul: agenţii poliţiei încercau să stopeze violenţele mulţimii.

–          de ce Gabi Stati a părăsit în grabă ţara în momentul în care au încetat violenţele?

Iată câteva teze care ar putea servi la investigaţii:

–          pentru mobilizarea tinerilor s-a folosit o bază de date de telefoane mobile, cu orientare spre o poziţie politică clară. Din experienţa „revoluţiilor oranj” astfel de telefoane erau colectate în urma televotingului de la posturile de televiziune. Nu este atât de complicat să ghicim care post a avut posibilitatea să colecteze acest numere de telefoane.

–          „masele s-au autoorganizat” este un enunţ fals din start. Este adevărat că reţelele sociale (în sens sociologic, nu cel al aplicaţiilor web) nu au o organizare ierarhică, nu dispun de lideri. În schimb, acestea nu pot exista fără „noduri” speciale care au numeroase conexiuni directe. În limbaj simplu, este vorba de „lideri de opinie”, „activişti”, fără care reţeaua nu poate funcţiona. În pofida existenţei miturilor precum că organizaţiile „revoluţionare” OTPOR, în Serbia, KMARA, în Georgia şi PORA în Ucraina, nu au avut lideri, acest lucru este absolut fals. În realitate, există câţiva „lideri spirituali” care dirijează masele, iar acestea au senzaţia că se „autoorganizează”.

–          pentru ca revoluţia să poată reuşi, era nevoie ca lovitura de graţie să vină anume din interiorul regimului. Nu există nici o revoluţie în istoria omenirii care ar fi evitat această logică. Revoluţia din România în 1989, ca şi „revoluţiile colorate”, au fost în realitate nişte lovituri de palat, iar rolul mulţimilor nu era decât unul ajutător. În cazul în care acţiunile din 6 şi 7 aprilie au avut drept scop răsturnarea actualului regim, cine este acea „verigă slabă” din interior regimului? A fost ea neutralizată?

Să presupunem totuşi că acţiunile au fost dirijate de putere. În acest caz, ar trebui să existe două teze:

–          acţiunea a fost planificată în întregime de putere

–          acţiunea a fost planificată doar parţial de putere

–          Prima teză presupune că mobilizarea tinerilor ar fi fost efectuată de organe ale puterii. În acest caz, toate persoanele care au participat la mobilizarea tinerilor au servit puterea. În acest caz, am putea presupune că unele persoane din societatea civilă sunt agenţi ai unor instituţii de stat.

–          A doua teză ar presupune că puterea a deturnat „o acţiune paşnică” a societăţii civile. Ideea centrală a revoluţiilor colorate constă în utilizarea tehnicilor „luptei non-violente”, dar care ar putea paraliza activitatea instituţiilor de stat. Al doilea element al unor astfel de revoluţii este utilizarea organizaţiilor de tip „reţea”, care ca model de organizare sunt superioare organizării birocratice (nu dau aici detalii).  Deturnarea „revoluţiei”, prin provocarea violenţelor şi blocarea unor resurse internet, care servesc în calitate de instrument pentru comunicare în „reţea”, era o cale destul de reuşită pentru înăbuşirea unei „acţiuni civice” de acest gen, „nevinovate” la prima vedere. Chiar dacă admitem că puterea a înăbuşit intenţionat o „revoluţie colorată”, totuşi ideea existenţei unei „verigi slabe” în interiorul regimului rămâne valabilă. O altă logică a acţiunilor nu poate exista.

Anunțuri
Standard

Un gând despre „Câteva întrebări şi idei legate de 7 aprilie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s