ProletKult

Mort după rockul rusesc


21472560_2sevciucÎn rockul rusesc este ceva deosebit. Mă refer în special la rockul născut din era sovietică, la legendarele „Kino”, „DDT”, „Alisa”, „Nautilius Pompilius”, „Akvarium” etc. Am putea spune că este vorba aici mai mult de lirică decât sunete. Spre deosebire de muzica occidentală, care se rezumă la forme, la manifestări exterioare, la iluzii, rockul rusesc este o poezie, este o formă a cultivării sufletului pentru a-l ridica la noi trepte.

Observ că odată cu trecerea anilor, fanilor rockului rusesc se transformă în „veterani”, pe lângă tinerii împânziţi zi de zi cu gunoiul cultural euro-american, care mai mult relaxează cerebelul şi distruge spiritul. Rockul rusesc a devenit o „clasică”, o cultură „elitară”, o etichetă a persoanelor care preferă să nu devină victimele modei şi a valurilor, considerând că ceea ce este frumos nu moare.

Anunțuri
Standard

2 gânduri despre „Mort după rockul rusesc

  1. Z_Garda de Fier zice:

    Octaviane,

    cu tot respectul, dar eu personal nu vreau sa aud de rock rusesc si in general de muzica ruseasca. Muzica ruseasca peste tot, in markete, in transport, la tv…ma doare capul.
    Cred ca subiectul unui articol de-al tau ar putea fi cu mai mult succes si rock-ul romanesc. Crezi ca nu ai despre ce sa scrii? Phoenix, Cargo, Compact, Iris…iti spune ceva?
    Ii ador pe cei de la Phoenix, si in general folk-rockul romanesc, au niste balade populare adaptate la acest gen de muzica extraordinare…

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s