ProletKult

Revista AXA nr.11 (prezentare subiectelor)


copertaaxa11Eminescu azi

Marius TĂRÂŢĂ

„Recuperarea trecutului naţional, care nu putea avea loc decît pe o platformă conservatoare, şi nicidecum liberală, venea din criza valorilor burghezo-democrate sau liberale. Dar… E un dar semnificativ, romantismul eşuează în majoritatea ţărilor. La noi însă romantismul, denumit şi romantism tîrziu, se situează pe o platformă sensibil diferită de cea paneuropeană. Aceasta a avut loc prin Eminescu. Or Eminescu nu e doar diferit faţă de majoritatea romanticilor europeni, dar e şi diferit de romantismul românesc (care l-a precedat) în genere. Romantismul românesc a fost paşoptist. Cine au fost paşoptiştii? Cei care s-au format în Occident”.

Soarta dreptei în Estul Europei

Dan Avram MUREŞAN

„Calea spre succes va fi una grea, lungǎ şi anevoioasǎ, un sacrificiu demn de fǎcut. Atât timp cât vor exista omeni care sǎ creadǎ în libertate, demnitate umanǎ, moralitate şi democraţie va exista şi nucleul pe care se va putea clǎdi o forţǎ politicǎ veritabilǎ de dreapta. Lumea a ratat oportunitatea ivită în momentul căderii comunismului de a pune stânga în defensivǎ pentru totdeauna. Stânga era în pericol de dispariţie, a luptat din toate puterile pentru a supravieţui şi a ieşit învingătoare, dar aşa cum nici comunismul nu a fost veşnic, nici socialismul nu va reuşi sǎ menţină controlul asupra lumii la infinit. Cât de repede vom inversa tendinţa de creştere a stângii depinde doar de puterea şi voinţa oamenilor de dreapta”.

Israelul cheamă Iranul la duel

Maria DIMINEŢ

„Motorul conflictului iraniano–israelian este, de facto, Programul nuclear ar Iranului, precum şi posibilitatea creării armelor atomice. De aici au pornit şi ameninţările Israelului de a ataca Iranul.  Încă din 2003 Israelul a declarat că se pregăteşte de acţiuni militare împotriva Iranului, dacă comunitatea internaţională nu va întreprinde măsuri pentru a reduce din posibilităţile Iranului de a crea arme nucleare. În 2006 Israel a estimat că Iranul ar putea face bombă atomică în decurs de patru ani. Recent,  Shabtai Shavit, fostul şef al serviciilor secrete israeliene, a declarat că  Israelul riscă să fie ţinta unui atac cu bombă atomica din partea Teheranului, dacă nu distruge în decurs de un an instalaţiile nucleare iraniene”.

Serviciul Special de Informaţii pe hotarul româno-sovietic din anul 1940/1941

Pavel MORARU

„În urma răşluirii teritoriale a României din vara anului 1940, regimul politic de la Bucureşti s-a prăbuşit. Regele Carol al II-lea a fost pus în situaţia de a abdica în favoarea lui Mihai I, iar la 6 septembrie 1940, în fruntea Statului român a venit generalul Ion Antonescu, purtând titulatura de „Conducător al Statului”.

De rând cu alte instituţii ale statului (precum Armata), are loc şi reorganizarea Serviciului Secret de Informaţii al Armatei române. În funcţia de director general, după două numiri mai puţin inspirate (colonelul Ioan Nicolaid şi Ghiţă Ştefănescu), este desemnat Eugen Cristescu, iar Serviciul îşi schimbă denumirea în Serviciul Special de Informaţii (S.S.I.), direct subordonat Preşedinţiei Consiliului de Miniştri”.

$€-£ecţia dură a crizei

Daniela DERMENGI

„„Fabricat în Moldova”, „cumpăraţi produse fabricate în România” sau „buy american”, „fabrique en France”, „Made in China” sunt ademenirile unei politici nu neapărat „patriotice”, ci mai mult individualiste, capabile să tensioneze şi mai mult relaţiile între statele lumii.

Pe fondul crizei, protecţionismul se pare că revine în tendinţă şi în forţă. Or, criza n-a făcut decât să-l profileze. Între efect sau cauză, între dorinţa de a fi cel mai tare sau de-a-i stoarce pe cei slabi spunem “Da!” sau “Nu!” protecţionsimului ?”

Dineu, jurământ şi crimă organizată. Loja

Ioan LAZĂR

„Anii ’90 au reuşit să aducă sub lupa justiţiei un fenomen controversat, despre care presa internaţională vorbeşte cu nuanţe diferite, de la a-l nega sau lua în derizoriu, la a-l „coafa” ori, dimpotrivă, prezenta ca o ameninţare asupra omenirii mai puternică decât orice pandemie: masoneria”.

Imperiul colonial francez în perioada celui de-al doilea Război Mondial

Vadim CUJBĂ

„Al Doilea Război mondial a influenţat asupra relaţiilor dintre imperiu şi metropolă. Pe de o parte, războiul a mărit practic gradul de exploatare a coloniilor: Metropola cerea o largă susţinere din partea acestora pentru a putea face faţă războiului (contingente pentru armată, materie primă, baze strategice). Pe de altă parte, capitularea Franţei a dus la o slăbire a relaţiilor economice dintre imperiu şi metropolă”.

SOLIDARNOŚĆ, drumul Poloniei spre LIBERTATE

Violina FLEADNEV

“Prăbuşirea comunismului a fost, în majoritatea statelor fostului lagăr socialist, o prăbuşire ideologică, premergătoare celei instituţional-statale. În cele mai multe state s-a constituit, treptat, o cultură de alternativă şi cel mai adesea ilegală, plasată în opoziţie faţă de doctrina oficială, aducîndu-i în cele din urmă sfîrşitul. Comunismul, cultură prin excelenţă scriptică, a căzut sub presiunea intelectualilor, a  fost eliminat prin forţa unei culturi preponderent orale, a protestelor şi contestărilor. Doina Cornea menţiona că era cultura „celor care nu au încetat să gîndească””.

“O lucrare bună, mai devreme sau mai târziu, totdeauna îşi găseşte calea…”

Interviu cu scenaristul Dumitru OLĂRESCU

„Eu cred că dacă un artist are ce spune totdeauna o să spună, chiar din punct de vedere al limbajului poate să fie şi mai primitiv, mai depăşit, dar totdeauna o să exprimi durerea şi o să ajungă la spectator. Dar dacă nu ai ce spune, poate să fie utilizată cea mai performantă tehnică dar efectul va fi zero”.

Sociologia politică a lui Mihai Eminescu

Octavian RACU

„Odată ce elita se află în minoritate, pentru continuitatea sa aceasta are nevoie de „cadre noi”. Această reproducere, în opinia lui Pareto, are loc prin intermediul circulaţiei sociale a indivizilor pe verticală, din păturile inferioare spre cele superioare. Blocarea acestei circulaţii la nivele superioare, provoacă degradarea elitei, efectul metastazei, care evoluează în reacţii violente a maselor împotriva grupurilor elitare. De aici, probabil, vine şi degenerarea liberalismului în socialism revoluţionar, care odată ce dobândeşte un caracter de masă, distruge mediul social în care a apărut”.

107 paşi: „Dansul în noapte”

Ion GUŢU

„Filmul „Dansul în noapte” este o coproducţie a mai multor ţări. Un film ce dezvoltă până la imposibil dorinţa de a trăi. O dragoste nebună de viaţă, o dramă psihologică care depreciază conştiinţa umană în imposibilitatea de a se manifesta ca personalitate, o degradare totală a moralităţii, un film interzis pentru minori. Te plictiseşti când începi să-l priveşti, un şir întreg de imagini neclare, nedeterminate ca factură, care se transformă din o imagine în alta, o culoare roşie dominantă în toate aceste combinaţii, renunţi să-l mai priveşti.

Din  start ne pune în faţa unui test, este o primă barieră pe care o pune Lars von Trier, regizorul acestui film, o pune spectatorului nerăbdător, care aşteaptă ca pe ecran să se producă o acţiune, un fapt, un omor, un jaf, o ceartă etc., aşa cum ne-am obişnuit în filmele anterioare”.

Complexaţii lui Freud şi cât de greu este astăzi să mai fii normal

Dragoş MOLDOVEANU

„Într-o epocă în care „pofta a biruit şi a luat locul minţii”, lupta pe care o poartă omul este „lupta cu ruşinea”, susţine părintele. Principala moştenire a lui Sigmund Freud, făcând abstracţie de complexele pe care le-a vindecat, este că „a reuşit să creeze un complex nou cu care a infectat secolul al XX-lea – complexul Freud”, care tratează efectele neconvenţionale ale unor evenimente dureroase petrecute în trecut. Luptând cu ruşinea, luptăm, de fapt, cu propria persoană. Omul are nevoie de ruşine pentru a nu se face de râs faţă de semenii săi, iar cei care nu conştientizează aceasta sunt încărcaţi de un acut sentiment al penibilului. Puţini sunt cei care ar fi astăzi de acord cu părintele Savatie, care consideră că „ruşinea este chezăşia demnităţii noastre””.

Petre Gheroghianpreot, poet, prozator, fotograf, apicultor (1886-1947)

Mihail BORTĂ

„S-a născut în oraşul Orhei la 26 martie 1886 din părinţi români. Din 1908 până în 1910, şi-a făcut studiile la Seminarul Teologic din Chişinău.

A fost coleg de seminar şi prieten bun al tânărului poet Alexei Mateevici, căruia i-a dedicat şi o poezie, tipărită în revista „Viaţa Basarabiei” (1932, nr.5)”.

Vlad Ioviţă. Dincolo de timp

Marius TĂRÎŢĂ

Volumul colectiv dedicat biografiei şi creaţiei cineastului Vlad Ioviţă conţine patru studii de specialitate. Seria acestora este inaugurată de academicianul Mihai Cimpoi cu «Nostalgia spaţiului epic» (pp. 6-24). Acesta analizează în detaliu proza lui V. Ioviţă şi interferează propriile meditaţii cu citate din texte şi cu păreri exprimate de cineast în cadrul unor interviuri sau simple discuţii. Am reţinut fragmentul referitor la nuvela «Dincolo de ploaie».

Anunțuri
Standard

2 gânduri despre „Revista AXA nr.11 (prezentare subiectelor)

  1. Sigur ca da ! zice:

    Un rahat mai mare ca nici ca se putea si pute de iti rupe nasul. Imbecililor, chiar nu puteti mai mult sa evoluati si voi sa va da-ti jos din copac, sa va ridicati in doua piciare, dar fara sa fluturati steagul PCUS?

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s