Fără categorie

Iarăşi despre identitatea românească. Unionismul – un antiromânism?


tarani-blog-735679

Bătrânul suflet românesc doineşte prin câmpii invadate de hoardele civilizaţionale occidentale

Gândul meu nu s-a îndreptat spre aspectele care de cele mai dese ori nu sunt puse în discuţie: construcţia identităţii naţionale vs de identitatea etnică tradiţională.

Primul model postmodernist al identităţii ar părea fi unul respins de aripa perenialistă, susţinătoarea viziunii tradiţionale asupra neamului, însă lucrurile nu stau chiar aşa.

Am putea vorbi în mod absolut de două modele identitare: cea tradiţionalistă, care nu depinde de nici un fel de „conştiinţă naţională”, de nici un fel de construcţii politico-economice şi construcţia identitară modernă, care se impune prin intermediul sistemului de învăţământ şi mass-media, devenind parte componentă a politicii de stat.

Pentru unii ar părea straniu să audă acest lucru, dar de fapt, avem de a face cu două modele identitare româneşti, care sunt foarte des confundate: cea tradiţională, care reprezintă nişte caracteristici moştenite ereditar şi cea modernă, creată artificial de către elita naţională, care este ridicată la nivel de ideologie naţională ptin care este justificată existenţa unui stat naţional.

Dacă identitatea de „moldovean” a fost inoculată unui pături a populaţiei prin intermediul şcolii, acelaşi lucru s-a întâmplat şi în România, unde noţiunea modernă de „român” a înlocuit identitatea etnică românească. Ambele identităţi îndeplinesc exact aceleaşi funcţii, diferenţiindu-se doar cu numele. În acest fel, o persoană care îşi spune „moldovean” în Republica Moldova este absolut echivalentă, ca mod de a fi, cu o persoană care şi-a însuşi titulatura de „român”.

Ce înseamnă a fi român? Este o întrebare destul de complicată. În orice caz, nu înseamnă deloc de a îţi lipi numele de „român”. De multe ori, anume cei care îşi spun „moldoveni” simt mult mai româneşte decât cei care îşi spun „români”, „români” doar pentru că aşa au deprins la şcoală, nu pentru că ar simţi aşa.

Ca să clarific ce modelele identitare există, am făcut următoarea clasificare:

  • Moldovean care simte româneşte dar se identifică ca moldovean (Majoritatea populaţiei Basarabiei. Chiar dacă nu îşi doresc asumarea etnonimului de „român” simt româneşte. „Moldoveni” conştientizează românismul nu ca asumarea unei etichete, ci ca exprimarea unui spirit, mod de a fi.)
  • Moldovean care nu simte româneşte (Este fie o persoană care fiind în trecut român, rus, ucrainean, evreu sau altă etnie, a fost supus  dezrădăcinării prin rusificare, europenizare, asumându-şi identitatea de „moldovean” doar pentru că este cetăţean al Moldovei. Un astfel de moldovean este un patriot înflăcărat al Moldovei, exact aşa cum este „românul neromân”, de care voi vorbi mai jos, patriot al României)
  • Român care simte româneşte (este un echivalent absolut al moldoveanului care simte româneşte, diferenţa constă doar în numele pe care fiecare din ei doresc să îl poarte)
  • Român care nu simte româneşte (este o persoană care se consideră român, dar fiind supus dezrădăcinării prin europenizare nu se deosebeşte cu nimic de moldoveanul care nu simte româneşte. Patriotismul său se limitează la fanatismul microbist, unionism de dragul unionismului, fără nici un fel de conţinut mistic sau tradiţionalist).
  • De a lungul istoriei românii (pentru mine „român” este o titulatură pur convenţională) au purtat o mulţime de nume: traci, geţi daci, carpi, valahi, moldoveni, munteni, toate acestea exprimă un mod de a fi, o Tradiţie ca model existenţial, indiferent prin ce nume s-ar exprima. A fi român nu însemnă aţi însuşi „eticheta de român”, să nu uităm că numele este doar o îmbinare de sunete  care  fie poate exprima un mod de a fi, fie poate fi doar o îmbinare lipsită de sens, fără a avea valoare în sine. Cu acelaşi succes am putea să purtăm numele de daci, valahi, munteni, moldoveni – esenţa nu s-ar schimba.

    Absolutizarea etnonimului în dauna spiritului românesc, cum este în cazul unionismului, devine dăunătoare pentru că ne face să fim români de formă, nu de conţinut.

    Paradoxal, dar în Republica Moldova s-a luptat atât de mult pentru dreptul de a ne numi români, în cât cei care au luptat pentru numele său, au rămas doar cu numele.

    România se află în acelaşi proces de deznaţionalizare ca şi Republica Moldova. Identitatea tradiţională, comunitatea organică încearcă să fie înlocuite fie de o etichetă politică de „român”, fie de cea de „moldovean”. În ambele cazuri este vorba de o dezrădăcinare pentru că sistemul de învăţământ presupune prin aceste etichete doar „supuşi ai statului şi plătitori de impozite”, nu etnităţi cultural-spirituale.

    Ce se întâmplă? Atât statul român încearcă să-şi impună ideologia şi eticheta politică asupra spaţiului basarabean în dauna românismului autentic, cât şi Republica Moldova încearcă să-şi apere „domeniul” politic prin aceleaşi metode. De fapt, cel dintâi, şi cel de al doilea încearcă să înlocuiască o identitate organică cu o construcţie politică care ar servi o elită sau alta.

    În una din postări mai vechi numeam acest fenomen drept război dintre „naţiune”, ca o unitate economică, politică şi juridică şi „neam”, ca identitate biologică, tradiţională, culturală şi mistică.

    Sunt cele două etnităţi neapărat într-un conflict? Teoretic, acest conflict ar putea fi depăşit pentru că apariţia lui a fost provocată, în opinia mea, de imitarea modelului societăţii occidentale, unde organicitatea etnică a fost eliminată şi înlocuită cu nişte „comunităţi imaginare”.  „Unionismul”, în forma pe care o întâlnim în Basarabia, nu are nimic cu românismul, fiind doar o formă de promovare a modeluluui politic al elitei de la Bucureşti.

    Promovarea identităţii politice moldoveneşti, în schimb, este utilizată ca o măsură împotriva extinderii acestui model identitar presupus „românesc”. Unionismul, prin esenţă, este la fel de antiromânesc cum este şi moldovenismul primitiv.

    Promovarea adevăratului spirit românesc, în locul modelelor politice cu tot cu miturile sale, ar face să depăşim conflictulpolitic născut în diferite conjucturi istorice şi geopolitice. Avem nevoie de o reromânizare simultană a României şi Republicii Moldova.

    Anunțuri
    Standard

    3 gânduri despre „Iarăşi despre identitatea românească. Unionismul – un antiromânism?

    1. Seres Balint zice:

      Reromanizare oare ce inseamna pentru minoritatilor?
      Un nou genocid?
      Sasii deja au parasit tara unde au trait aproape 700 de ani si au adus cultura.
      Armenii sunt asimilati. Evreii nu mai alcatuiesc comunitate. Ucrainieni sunt in cale de disparitie. Si limba maghiara din ce in ce mai putine se aude.
      Oare nu ar fi mai sanatos, daca satele vechi sasesti n-ar fi plin de tigani?
      Daca nu cunoasteti istoria minoritatilor nu puteti cunoaste nici istoria adevarata a romanilor.
      E pacat ca mai traieste sufletul lui Ceausescu.

      Apreciază

    2. Seres Balint zice:

      O data cand am calatorit cu autostop in tinutul secuiesc m-a luat un roman cu masina si prima intrebare ce mi a spus era ca, ce fel de nationalitate am.
      Am raspuns ca sunt maghiar. Iar el mia zis ca in Romania nu pot sa fiu altceva decat roman.
      Pentru ca si in pasaportul meu scrie la nationalitate: roman.

      Mi se pare ciudat lucrul asta. Ca si la recensamint ca fiecare om trebuie sa aiba o singura nationalitate.
      Am mai multe prieteni din familii mixte. Ce prostie este ca trebuie sa hotareasca ce nationalitate are.
      Omul trebuie sa fie Om si daca este tigan. Si atunci nu va fi nici un conflict intre oameni.

      Si despre autonomie vreau sa zic ca anumite grupuri trebuie sa aiba autonomie, mai ales in gandirea lor. Este foarte rau cand un om intelept este suprapus de un alt om cu alt fel de gandire.

      Apreciază

    Lasă un răspuns

    Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

    Logo WordPress.com

    Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

    Poză Twitter

    Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

    Fotografie Facebook

    Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

    Fotografie Google+

    Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

    Conectare la %s