reвaLюtzie, Sociologie

Tinerii ruşi vor o renaştere a naţiunii, românii când o vor dori?


x_58b7110cÎn perioada 16-18 octombrie, Centrul de Studii Conservatoare (CSC) din cadrul facultăţii de sociologie a Universităţii de Stat din Moscova, „M.V. Lomonosov” a organizat a doua ediţie a şcolii de toamnă de sociologie pentru studenţii din capitala rusă şi regiunile Rusiei.

Centrul de Studii Conservatoare CSC, care este condus de cunoscutul sociolog, filosof şi geopolitician rus Alexandr Dughin, reprezintă una din cele mai importante instituţii care încearcă să ofere soluţii academice crizei identitare cu care se confruntă naţiunea rusă după căderea Uniunii Sovietice.

Centrul a fost înfiinţat în septembrie 2008, la iniţiativa decanului facultăţii de sociologie a Universităţii „M.V. Lomonosov” , V. Dobrenkov şi profesorului Alexandr Dughin propunându-se în acest fel dezvoltarea unei baze teoretice autentice pentru conservatorismul rus cu ajutorul cadrelor universitare.

x_489c68d9În calitate de sociolog, dar şi adept al conservatorismului nu puteam respinge propunerea organizatorilor de a participa la acest eveniment.

Cei care nu au avut prilejul de a pleca cu trenul la Moscova cunosc faptul că biletele pentru cursa: „Chişinău-Moscova” nu se vând la rutele internaţionale, cum ar fi fost normal, ci la „interurbane” se vând la cae. Paradoxal, biletele spre Bucureşti, care este la o distanţă mai mică de Chişinău, acestea se găsesc la casele pentru rutele internaţionale.

Călătoria durează în jur de 36 de ore. Trenul se porneşte la 14 octombrie 22.30 şi urmează să ajungă la 5 dimineaţa în ziua de 16 octombrie. După două nopţi petrecute în drum, ajung în sfârşit în capitala Federaţiei Ruse.

Ceea ce am reuşit să remarc în perioada în are am petrecut-o în capitala rusă, este că în pofida faptului că trăiesc în unul din cele mai importante centre economice din lume, locuitorii Moscovei au port mult mai modest decât al chişinăuenilor. Cel mai mare neajuns al capitalei ruse, care este remarcat foarte des şi de străini este nivelul de preţuri. În prezent Moscova se află pe locul trei în topul celor mai scumpe oraşe din lume.

x_9d954b9bLa orele 18.30 în faţa blocului facultăţii de sociologie a Universităţii de Stat. urmează să se întâlnească participanţii la şcoala de sociologie. Numărul participanţilor se ridică la 150, majoritatea covârşitoare reprezentanţii sexului frumos. Dominaţia numerică feminină a devenit deja o legitate pentru facultăţile de sociologie. La Chişinău, Bucureşti şi Moscova, cel puţin, domnişoarele constituie peste 70-80 la sută din totalul studenţilor-sociologi.

În trei ore ajunge într-o pensiune care aparţine Universităţii de Stat, un complex modern, foarte bine dotat. Cu săli de studii şi camere de odihnă de calitate superioară. Programul celor doua zile promite a fi unul încărcat. Tematica generală viza sociologia societăţii ruseşti, cuprinzând aşa subiecte cum ar fi analiza contradicţiilor din sânul societăţii din perspectiva structuralistă, sociologia revoluţiei ruse, sociologia ortodoxiei, sociologia neopăgânismului, conflictologia, sociologia puterii ruse, procesul de urbanizare a societăţi ruse, modelele sociologice a lui Werner Sombart, dinamica socioculturală a lui Peterim Sorokin, demografia Rusiei contemporane, sociologia artei plastice ruseşti.

x_52b8044bUna din cele mai speciale lecţii a fost cea prezentată de profesorul Alexandr Dughin, care analizând datele controversate a unor cercetări sociologice, a observat existenţa a două modele sociale ontologic opuse în cadrul societăţii ruse: cea care funcţionează conform modelelor şi normelor liberale importate din occident şi cea arhaică, autentic rusească, care păstrează modelul tradiţional al organizării sociale. De aici apar şi confuzii în cadrul unor sondaje de opinii în care respondenţii oferă răspunsuri aparent incompatibile, dar şi numeroase conflicte generate de incompatibilitatea celor două modele sociale.

Organizatorii au îmbinat seminarele cu lucrări practice care presupuneau modelarea socială a unor alternative, fiind vizate trei momente cruciale ale istoriei ruse: reformele ţarului Petru I, revoluţia bolşevică din 1917 şi destrămarea URSS.

Un lucru mai puţin obişnuit a fost „discoteca sociologică”, o îmbinare a utilului cu plăcutul şi „veciora” – seara tradiţională rusească.

x_a1cf1d3fLa final, unul din lucrurile pe care le-am evidenţiat în cadrul şcolii a fost interesul sporit al tinerilor ruşi faţă de domeniul ştiinţelor socio-umane, net superior studenţilor din Republica Moldova. Probabil, o determinantă decisivă al acestei diferenţe este voinţa. Tinerii ruşi aspiră spre edificarea unui proiect naţional de renaştere ideologică, culturală şi politică a Rusiei prin renaşterea valorilor tradiţionale autentice. Anume această idee serveşte drept motor spre cunoaştere şi autoperfecţionare. În contrast, Republica Moldova se prezintă un organism ai cărui organe, tabere politice divergente, duc o luptă aprigă pentru propria sa anihilare.

x_565c4ad8Ruşii luptă pentru „rusificarea” Rusiei în pofida faptului că această ţară a reuşit să piardă foarte mult din autenticitatea sa în rezultatul procesului de. industrializare şi urbanizare agresivă în trecut, occidentalizare în prezent. Perioada sovietică a şters foarte mult din caracterul autentic rusesc al Rusiei, chiar dacă din afară lucrurile nu par aşa. Paradoxal, noi românii care încă nu am pierdut ireversibil din spiritul nostru românesc, ne mişcăm în direcţia pe care ruşii încearcă să o depăşească. În timp ce ei, ieşiţi la fel ca şi noi din era comunistă, încearcă să reanimeze spiritul naţional prin aşa-numita „revoluţie conservatoare”, apărându-l de comunism şi liberalism, noi, românii basarabeni, dar şi cei din România ne complăcem în procesul de autodistrugere culturală şi identitară pe care îl numim naiv „progres” şi „europenizare”. Mihai Eminescu a fost unul din cei care a tras alarma şi a atenţionat asupra pericolului dezrădăcinării românilor ca urmare a procesului de occidentalizare.

În cele din urmă, problema noastră nu constă în culoarea guvernelor, partidelor politice şi contextele geopolitice, problema persistă prin noi înşine, prin slăbiciunea noastră duhovniceasă şi morală.

Schimbarea despre care se vorbeşte, cu sens şi fără sens, atât de des în societatea noastră trebuie să se întâmple nu atât în vârfurile piramidei politice, cât în minţile şi în inimile noastre.

O altă cale, pur şi simplu, nu există.

Anunțuri
Standard

2 gânduri despre „Tinerii ruşi vor o renaştere a naţiunii, românii când o vor dori?

  1. Pingback: Dughin despre postmodernism: “pur satanism”. Savantul basarabean Sergiu Căpița (Sergei Kapitsa) in dialog cu Aleksandr Dughin despre religie si modernism. VIDEO | Victor Roncea Blog

  2. Bacauanul zice:

    pai da ma biletele spre moscova se vand la interurbane ptr ca multi gandesc ca tine ca moscova e casa lor si ca-i pazeste de ue, si mai ales ptr ca nu se simt deloc romani

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s