Politica, Sociologie

Democraţia organică – un model pentru Basarabia


Opiniile asupra democraţiei sunt din cele mai diverse, începând cu idolatrizare şi terminând cu o contestarea ei absolută. Mai puţini, totşi, încearcă să intre în esenţa lucrurilor şi să pună lucrurile pe raftul raţiunii.

Gânditorul francez Alain de Benoist, pornind de la triada revoluţionară: „Libertate, egalitate, fraternitate”, ajunge la concluzia că modelul democraţiei diferă în funcţie de principiul care este pus în centrul sistemului. Astfel, el deosebeşte democraţia liberală, de democraţia socială şi cea organică.

Democraţia liberală, care a obţinut în ultimul timp un monopol ideologic în majoritatea statelor lumii, se axează pe libertatea individului, drepturile acestuia. În conformitate cu acest concept, o societate devine mai democratică în funcţie de nivelul de liberalizare.

Democraţia socială, este cea care echivalează democraţia cu echitatea socială. Astfel, o societate este mai democratică în măsură în care indivizii dispun de condiţii social-economice egale.

Spre deosebire de ceilalţi, democraţia organică îşi propune edificarea unei democraţii în baza principiului solidarităţii membrilor societăţii şi sobornicităţii. În viziunea democraţiei organice, condiţia existenţei unei societăţi este prezenţa a unei viziuni comune, a unui proiect comun asupra ceea ce reprezintă viitorului organismului social. Acest lucru presupune o unitate în duh, solidaritate şi comunitate de valori.

Gânditorul german Carl Schmitt, observă contradicţiile democraţiei liberale, în opoziţie cu democraţia organică: unul din principalele calităţi ai democraţiei liberale este depolitizarea şi lipsa unui viitor comun, ceea ce presupune că o societate liberală este golită de sens, de un rost al existenţei.

Un alt element important, care deosebeşte democraţia organică de celelalte două modele, este existenţa conflictelor în cadrul societăţii. Dacă democraţia liberală înseamnă „război tuturor împotriva tuturor”, concurenţă şi lupta dintre opoziţie şi putere, iar democraţia socială de lupta dintre exploatatori şi exploataţi, democraţia organică îşi propune păstrarea unei armonii dintre toate componentele naţiunii: complementaritate ierarhică dintre membrii familiei, complementaritate dintre elită şi masă, complementaritate dintre diferite sfere de activitate.

Unitatea internă în jurul unui proiect, înseamnă acumularea unui capital social, revigorarea energiei creatoare şi creşterea nivelului de prosperitate. Acest lucru determină o dezvoltare firească a societăţii, cu un minim de fenomene anormale şi o înaltă capacitate de a răspunde la provocările externe.

Anunțuri
Standard

2 gânduri despre „Democraţia organică – un model pentru Basarabia

  1. Pingback: Democraţia organică – un model necesar pentru Basarabia | De la bloggeri adunate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s