Fără categorie

Hiperlocalizarea – reacţia lumii la globalizare


Hiperlocalizarea este o noţiune nouă, care a fost introdusă recent în lumea media virtuală şi nu a reuşit să între în limbajul cotidian al presei din Republica Moldova. Este vorba de o reacţie adversă a publicului la procesul de globalizare. Dacă acum câţiva ani, „globalizarea” era concepută ca o dispariţie a frontierelor, intensificarea comunicării la nivel global, ultimele tendinţe ne prezintă un tablou radical diferit.

Dezvoltarea internetului nu conduce la o omogenizare, ci dimpotrivă, la o hiperlocalizare.

Sunt create versiuni locale a softurilor, aplicaţii web, iar reţelele sociale reunesc tot mai multe persoane care vorbesc aceeaşi limbă şi locuiesc în acelaşi stat.

În ceea ce priveşte presa, s-a observat preferinţa tot mai sporită a publicului faţă de ştirile locale. Cititorul de rând (mai ales internautul) nu mai este interesat de evenimentele internaţionale, ci de evenimentele care se întâmplă în ţara sa, raionul său, cartierul său. Acest fapt este relevant prin simplul fapt că, tirajul total al presei locale depăşeşte cu mult tirajul oricărui ziar naţional, iată de ce în mai multe ţări se încearcă înfiinţarea unor versiuni locale ale ziarului.

Globalizarea, ca proces firesc, înseamnă dezvoltarea tehnologică a naţiunilor mai mici, ceea ce le permite să se opună expansiunii socio-culturale a civilizaţiei euro-americane, proces numit până mai ieri „globalizare”. Americanizarea încetează a mai fi un model pentru întreaga lume, iar valorile naţionale devin tot mai importante în procesul de modernizare. În acest context, internetul devine un instrument împotriva acelei globalizări care reprezintă un proces economic şi politic, absolut artificial, dirijat de grupurile de interese internaţionale.

Desigur, am folosit convenţional conceptul de „naţiune” şi „naţional”. În epoca post-modernă nu mai putem vorbi despre „naţiuni”, ci de comunităţi cu totul diferite, constituite pe alte principii. Am putea vorbi despre renaşterea etnosului şi tribalismului etnic, construite după modelul reţelei sociale („reţea socială”, în calitate de concept sociologic, nu aplicaţie web). Reţelele sociale sunt mijloace de acumulare a capitalului social (atât la nivel micro, cât şi la nivel macrosocial), care este absolut necesar în procesul de luptă concurenţială la nivel internaţional.

Aceste viziuni le regăsim sintetizate în noul curent internaţional care devine tot mai popular în toate colţurile lumii: „naţional-anarhismul”.

Anunțuri
Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s