moldova

Accesul la apă potabilă – un drept fundamental. Cum să apărăm acest drept?


Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie potrivit căreia accesul la apă potabilă va deveni unul din drepturile fundamentale ale omului.

Fiind adoptată la 28 iulie, cu o majoritatea de voturi, în favoarea acesteia s-au pronunţat 122 de state, în timp ce 41 de state s-au abţinut. Printre acestea sunt: SUA, Marea Britanie, Canada şi Australia. Nici i delegaţie nu a votat împotriva documentului.

În textul rezoluţiei se spune că în jur de 884 milioane de oameni nu au acces la apă potabilă, iar 2,6 miliarde de oameni trăiesc în condiţii antisanitare.

Care este situaţia în Republica Moldova? Potrivit unor studii efectuate de Ministerul Sănătăţii, doar 45 la sută din populaţie au acces la apă potabilă. În acelaşi timp, calitatea apei, la care au acces oamenii noştri, este una destul de proastă: 86 la sută din probele de apă supuse analizei, nu corespund parametrilor chimici, iar 30 la sută celor microbiologici. Într-un limbaj mai simplu: nu prea avem apă curată în Republica Moldova.

Există totuşi un alt aspect, mai delicat, care nu prea este pus în discuţie. Odată ce accesul la apă a devenit unul din drepturile fundamentale ale omului, cine este acela care controlează una din cele mai importante resurse materiale pentru existenţa omului?

În majoritatea localităţilor din Republica Moldova, resursele de apă au ajuns în mâinile baronilor locali, care deţinând monopol, impun preţuri nejustificat de mari. Chiar dacă este una din cele mai importante resurse naturale, nu există nici un mecanism de control asupra stabilirii preţului la apă. Fixarea tarifului  este lăsată pe seama autorităţilor locale, care la rândul lor sunt şantajate de agenţii economici care deţin în proprietate fântânile arteziene şi infrastructura de aprovizionare cu apă. Sunt foarte dese cazuri când la formarea preţului sunt incluse şi „salarii” pentru rudele proprietarului, chiar dacă acestea sunt plecate peste hotare. Un alt abuz are loc atunci când Consiliile locale sunt silite să finanţeze reparaţia apeductului care nu îi aparţine, pentru a nu risca ca populaţia să fie lipsită de accesul la apă.

În această situaţie nu văd decât două soluţii: stabilirea unui mecanism de reglementare a preţurilor şi condiţiilor de livrare a apei potabile populaţiei sau naţionalizarea întreprinderilor care furnizează aceste servicii populaţiei.

Anunțuri
Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s