Sociologie

Logos/Mythos şi reconceptualizarea identităţii româneşti


Alexandr Dughin propune utilizarea formulei lui Gilbert Durand, “LOGOS/MYTHOS”, în analiza fenomenelor sociale, etnosurilor şi probleme geopolitice. Aleksandr Dughin încearcă în mod original să utilizeze aparatul conceptual a lui Durand pentru a identifica soluţii la diverse probleme sociologice şi geopolitice.

Vă prezint pe scurt ideile fundamentale a lucrării «Логос и Мифос» a lui Aleksandr Dughin, geopolitician şi sociolog, profesor la Universitatea de Stat din Mosocova „M. V. Lomonosov”. Lucrarea a fost publicată în anul 2010, la Moscova, editura «Трикста».

Imaginarul

Singura realitate existentă, afirmă Durand, este „imaginarul”, instanţa care se află în afara obiectului şi subiectului, dar în acelaşi timp îi defineşte pe ambii.

Imaginarul reprezintă simultan ceea ce este imaginat, pe cel ce îşi imaginează şi însăşi procesul de imaginare.

În filosofia clasică, se considera că există o singură realitate: subiectul (raţiunea) şi obiectul (lumea sensibilă). Potrivit acestei viziuni, între raţiune şi lumea sensibilă se află imaginarul. Pentru clasicii raţionalismului occidental: Aristotel, Kant, Decartes, imaginarul nu este decât o formă distorsionată a obiectului. Există doar realitatea raţiunii şi realitatea lumii sensibile, între aceste două se află imaginarul, care nu este decât o schimonosire a realităţii.

Sociologia lui Durand, dimpotrivă, susţine că unica realitate este imaginarul – mitul, inconştientul colectiv, care prin propria sa logică constituie şi defineşte obiectul şi subiectul.

Imaginarul, consideră Durand, este o reacţia firească a omului la fenomenul morţii. Imaginarul şi moartea sunt două realităţi absolute. Imaginarul este răspunsul omului la moarte şi la scurgerea timpului, care nu este decât o apropiere a momentului morţii. 

Regimurile imaginarului

Durand deosebeşte două regimuri ale imaginarului şi trei arhetipuri, clasificare care reprezintă esenţa metodei sale analitice.

Primul regim este „Diurnul” (le diurne) şi regimul „nocturnului” (nocturne). Toate miturile, arhetipurile, formele culturale au la bază funcţionarea acestor regimuri.

Pe lângă aceasta, Durand evidenţiază trei mari grupuri de arhetipuri: eroic, mistic şi dramatic. Primul aparţine doar regimului Diurnului, iar ultimele două, regimului Nocturn. Împreună, acestea constituie toată plinătatea imaginarului.

Odată ce imaginarul reprezintă o reacţie a omului la moarte, cele două regimuri, de noapte şi de zi, definesc două atitudini faţă de moarte.

Regimul Diurnului – acestuia îi aparţine doar grupul miturilor eroice. Ideea principală a acestui mit este opunerea radicală fenomenului morţii. În acest fel, moartea este demonizată, iar subiect se opune radical acestui fenomen. Din această reacţie, se nasc diverse construcţii mitologice dualistice: lupta dintre lumină şi întuneric, dintre zi şi noapte, dintre bine şi rău, dintre susul şi josul, dintre căldură şi frig, dintre masculin şi feminin etc. Diurnulului aparţine cultul masculinităţii şi urii faţă de feminitate şi maternitate.

Această oroare faţă de moarte naşte un amalgam de reaţii mitologice şi culturale, precum şi sistemel religioase. Religia persană, zoroastrismul, este un exemplul perfect al unei religii complentamente diurnice.

Un motiv caracteristic pentru elementele diurnice este motivul eroului care confruntă un dragon (personificare a morţii şi a timpului). Grafic, diurnul este prezentat printr-o dreaptă verticală.

Conform şcolii psihologice lui Behterev, spune Durand, diurnul corespunde reflexului de postural, când copilul încearcă să se ridice în picioare şi îi este frică de cădere. Regimul diurnului este specific popoarelor războinice, precum turanicilor sau civilizaţiei euro-atlantice.

Regimul Nocturnului – este un regim al eufemizării moţii. Eufemizarea, reprezintă o transformare a ceea ce pare rău sau oribil în ceva bun, prietenesc, atrăgător. Formelor negative le sunt atribuite trăsături pozitive. Într-un cuvânt, Nocturnul este o atitudine de acceptare a fenomenului morţii.

Din regium Nocturnului fac parte două mari grupuri de mituri: mistic şi dramatic.

Nocturnul misticeste o identificare totală a omului cu moartea şi înlocuirea dualismului cu un monism. Omului nu mai este frică de moarte şi de timp pentru că el însuşi este moartea şi timpul. Între viaţă şi moarte nu există nici o frontieră, ele alcătuiesc un tot întreg. Nocturnul mistic aparţine cultul feminităţii şi maternităţii, iar moartea şi viaţa obţine chipul Măreţei Mame, care poartă în braţe, mângâie şi alăptează subiectul.

Conform şcolii psihologice lui Behterev, spune Durand, nocturnul mistic corespunde reflexului digestiv, alăptării copilului de către mamă. Grafic, Nocturnul este prezentat printr-o dreaptă orizontală

În etnosul rusesc, după Dughin, dominant este regimul nocturnului mistic. Din această perspectivă se explică de ce statalitatea rusească de-a lungul istoriei a fost una eterogenă.  Primul stat slav, Rusia Kieveană, a fost înfiinţat de dinastia varegă Rurik, purtătoarea a diurnului. Acelaşi rol l-au jucat mai târziu şi tătaro-mongolii, care aparţineau şi ei diurnului.

Nocturnul dramaticaici omul nu anulează dualismul, ci îl include într-o ciclicitate. Dacă în nocturnul mistic moartea este personificată prin figura Mamei, în nocturnul dramatic moartea primeşte chipul unei mirese, soţii sau amante.  Spre deosebire de nocturnul mistic, nocturnul dramatic nu lichidează dualitatea, ci stabileşte o orânduire ciclică dintre două părţi opuse.

Conform şcolii psihologice lui Behterev, spune Durand, nocturnul dramatic corespunde reflexului copulativ, cuplării bărbatului şi femeii. Grafic, Diurnul este prezentat printr-o circumferinţă. Nocturnul dramatic este dominant la chinezi şi români.

Raţionalismul – mit diurnic?

Pornind de la cele patru legi ale logicii, raţionalismul, în opinia lui Dughin este un produs al regimului diurnic. Aleksandr Dughin îşi aminteşte cu această ocazie de principiile logicii lui Aristotel: principiul identităţii (A=A), principiul non-contradicţiei (A nu este non-A), principiul terţului exclus (A sau  non-A), principiul raţiunii suficiente (A este adevărat, pentru că este suficientă raţiunea B). Toate legile logicii sunt construite pe principiul delimitării a unor părţi separate şi opuse. Această forma nu ne aminteşte decât de regimul diurnului, în care domină principiul separării. Din aceste considerente, raţionalismul lumii greco-romane, precum şi al civilizaţieu euro-atlantice, nu poate fi privit decât prin această primzmă mitodologică. Întreaga filosofie raţionalistă occidentală nu este decât o expresie a regimului diurnului, a unor mituri şi arhetipuri care aparţin spaţiului spiritual al Apusului, iar procesul de occidentalizare nu este decât un proces de expansiune a acestui complex ideologic.

Analiza istorică a etnosului românesc prin prisma formulei Logos/Mythos

Din această perspectivă voi încerca să analizez pe scurt şi unele momente din istoria poporului român care au condus la formarea identităţii noastre. Formele culturale şi politice (LOGOS), se află în strânsă legătură cu inconştientul colectiv românesc (MYTHOS). Doar înțelegând limbajul intern al Mythosului, putem descifra adevăratul sens al istoriei.

Numelui de „valah” a aparţinut celţilor romanizaţi, purtători ai diurnului. Din aceste considerente nu putem exclude că primele formaţiuni statale româneşti (logos) din Transilvaia au fost creaţi de elementele celtice romanizate, cu alte cuvinte – „valahi”. Nu trebuie să negăm şi rolul cumanilor în istoria noastră, care au fost şi ei purtători ai diurnului. Mai ales că mai mulţi istorici români, inclusiv şi Nicolae Iorga, au emis ipoteze cu privire la originea cumanică a lui Basarab, întemeietorul Munteniei. Descălecatul Ţării Moldovei se datorează şi el nobililor valahi din Maramureş, probabil şi ei de origine celtică, purtători ai diurnului. Statalitatea este o creaţie exclusivă a diurnului, iată de ce statul român a fost mereu creat de elemente etnice străine, ca şi în cazul ruşilor.

Observaţiile mai multor intelectuali români, precum Lucian Blaga, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu şi teologul Dumitru Stăniloae, evidenţiază faptul că etnosul românesc aparţine regimului nocturnui dramatic – regim al ritmicităţii (deal/vale), al convieţuirii dintre raţiune şi mistică. Românii se deosebesc de europeni prin misticismul său, iar de slavi prin raţionalism, alcătuind, în acest fel, o entitate civilizaţională deosebită. Potrivit profesorului Ilie Bădescu, spaţiul românesc este o zonă a sinergiilor, unde se întâlnesc energiile estului (nocturnului) şi vestului (diurnului), al raţionalismului occidental şi al misticismului oriental.

Lipsa unei politogeneze româneşti nu înseamnă deloc un fapt eminamente negativ.  El explică doar structura inconştientului colectiv, care este orientată spre alte dimensiuni. Putem face aici analogia cu procesul de fecundare, unde diurnul joacă rolul de spermatozoid, iar nocturnul de ovul. Diurnulului  este caracterizat prin instabilitate, iar nocturnului durabilitate. Datorită acestui fapt, românii au ştiut să asimileze toate popoarele care au trecut prin acest teritoriu, creind cea mai bogată cultură etnică din lume.

În cultura română, trebuie să ne amintim de frumosul mit „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”, unde eroul încearcă să biruiască timpul şi să obţină viaţă fără de moarte, dar ajungând prin Valea Plângerii (în care accesul îi era interzis), în cele din urmă, revine la originile sale.

(va urma)

V-ar putea interesa şi articolul acesta:

Cerbul în mitologia românească

Anunțuri
Standard

3 gânduri despre „Logos/Mythos şi reconceptualizarea identităţii româneşti

  1. Pingback: Logos/Mythos şi reconceptualizarea identităţii româneşti | De la bloggeri adunate

  2. Pingback: Morala între premodernism şi postmodernism « Octavian Racu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s