basarabia

„Redefinirea” identității Republicii Moldova? Oare? Un răspuns Liliei Cazacu


Omul este un fenomen multidimensional, ceea ce înseamnă că o persoană dispune de multe identităţi: de gen, socială, rasială, naţională, profesională, politică, etc. Ceea care ne interesează aici este identitatea naţională şi aşa-numita „identitate civică”.

În blogul său, Lilia Cazacu îmi reproşa că aş ignora existenţa „identităţii civice”. În unul din articolele mele mai vechi, caracterizasem fenomenul identitar din punct de vedere al celor trei paradigme: premodernă (tradiţională), modernă şi postmodernă.

Ajunsesem la concluzia că identitatea tradiţională este cea dobândită şi asumată ca un destin, modernă – cea pe care o alege individul în mod liber şi postmodernă – cea pe care şi-o imaginează individul.

„Identitatea civică”, este cea care ţine de paradigma modernă şi postmodernă, care ţine de participarea individului la funcţionarea unei instituţii sociale: echipă de fotbal, asociaţie, companie, partid, sau stat modern. Identitatea etnică sau supraetnică (civilizaţională), reprezintă un fenomen cu totul separat, deoarece aparţine paradigmei premoderne, radical opuse, din punct de vedere structural modernismului şi postmodernismului.

„Acest tip de identitate este aplicabil, în mare parte, dar nu obligatoriu, spaţiilor geografice sau statelor multietnice”, spune Liliana, referindu-se la „identitate civică”. Întâmplător, astăzi am văzut ştirea care se referă la declaraţia prim-ministrului britanic David Cameron cu privire la „eşecul societăţii multietnice”. Anterior, astfel de declaraţii le-am auzit şi din partea preşedintelui francez Nicolas Sarcozy şi cancelarului german Angela Merkel. Nu este nevoie să căutăm autori de cărţi pentru a face concluzii cu propriul nostru creier: în Europa are loc o adevărată revoluţie împotriva a ceea ce numesc unii „identitate civică”.

Să fi existat ea vreodată? Desigur că nu. Toate statele lumii sunt etnocratice, adică la fundament nişte valori a unui grup etnic care se consideră fondator al statului. Astfel, grupul WASP (White Anglo Saxon Protestant), sunt fondatorii SUA, ruşii sunt naţiunea titulară a Federaţiei Ruse, iar etnosul românesc este fondator al Republicii Moldova. Odată ce recunoaştem că statele sunt etnocratice prin definiţie, ce este „identitatea civică”? Este o ficţiune, un construct imaginar prin care statele naţionale încearcă să asimileze grupurile minoritare. Cu toate acestea, ultimii ani arată că experimentul „identităţii civice” a eșuat.

Identitatea este construită şi reconstruită de-a lungul timpului pentru că şi societăţile se schimbă. Acest lucru, aceste schimbări însă nu implică schimbarea unor fundamente care se dovedesc a fi limba, religia şi istoria, spune Liliana evocând, de fapt, o viziune a autorilor postmodernişti. Aşa-numita „comunitate imaginată” a lui Benedict Anderson.

De acord, unele identităţi se reconstruiesc, societăţile se schimbă, însă nu identităţile etnice. Etnosul est un fenomen foarte complex şi profund, care este strâns legat de conceptul inconştientul colectiv şi mitologia unui spaţiu etnic. În fiecare perioadă a istoriei noi reconceptualizăm şi redefinim identităţile, nicidecum nu le „construim”. În Republica Moldova nu poate exista lupta dintre identitate „moldovenească” şi „românească”, deoarece acestea nu au niciun fundament valoric.

Ţin să te dezamăgesc, nu suntem un spaţiu „golit de valori” cum susţii dumneata pentru că, de-ar fi aşa, nu l-am fi avut pe Grigore Vieru, pe Eugen Coşeriu sau pe mulţi alţii, scrie Liliana evocând nume a două mari personalităţi ai culturii româneşti, care nu mai sunt în viaţă. Însă acestea aparţin altei generaţii, unei alte perioade, unei alte revoluţii identitare. Ei nu reprezintă altceva decât ecoul unor vremuri trecute, ei reprezintă, din păcate, valori moarte, deoarece nu sunt exploatate de generaţie prezentului. Valoarea nu este un obiect decorativ pe care îl punem pe poliţă spre admiraţia oaspeţilor, ci un element care se află mereu în „circulaţie”. Noi nu suntem decât o generaţie care se laudă şi se mândreşte cu faptele şi valoare buneilor şi străbuneilor săi şi atât. Scriem pe ziduri „Basarabia pământ românesc”, dansăm hore şi tragem beţii de „zile naţionale”, mai vărsăm câte o lacrimă, depunem flori la monumente marilor personalităţi şi atât. Asta este tot ce înseamnă „românism” în secolul XXI – asta este „identitatea românească”. Pe cealaltă parte „moldovenismul” nu este cu nimic mai diferit.

Istoria nu este un obiect de închinăciune, ci este un studiu continuu prin care încercăm să identificăm sensul vieţii civilizaţiei umane pe pământ.

În perioada modernă am avut trei generaţii care au redefinit identitatea românească:

–         Generaţia paşoptistă – liberală

–         Generaţia Junimii – conservatoare

–         Generația interbelică – legionară

Reprezentanţii acestor trei generaţii au fost purtători de valori vii. Ei au fost cei care au propus câte un proiect al românismului, iar tot ce a rămas astăzi „românesc”, nu este decât un ecou al acestor generaţii.

Dacă nu avem o generaţie care să facă istorie, înseamnă nu mai avem nici un românism. Avem doar „gasterbeiteri” şi masă electorală.

Anunțuri
Standard

15 gânduri despre „„Redefinirea” identității Republicii Moldova? Oare? Un răspuns Liliei Cazacu

  1. Grigore Vieru și chiar Eugen Coșeriu au părăsit această generație nu cu secole sau decenii în urmă, ci destul de recent. A afirma că aceștia sunt simboluri ce aparțin altor generații mi se pare o gravă greșeală. Cine ar reprezenta atunci în concepția ta noua generație? Faptul că eu,mâine aș muri, nu înseamnă că poimâne ceea ce am scris eu este deja un trecut îndepărtat. Generația mea și, posibil a ta, este încă marcată de ceea ce au scris cei doi.
    Mă bucur că ai răspuns cu promptitudine ceea ce înseamnă că accepți provocările. Nu are rost să ne legăm de multiplele tipuri și manifestări identitare, fie acestea de gen sau rasă. Tu și eu, la rândul meu, am vorbit de identitatea ce ține de național și etnic. Societățile multietnice nu sunt o noutate. La fel și cele multilingve. Bilingvismul nu e excepția, ci regula. Revenind la identitate, în primul articol vorbești de o nouă identitate a societății dintre Prut și Nistru, o „redefinire” mai exact. Cum se face că în cel de-al doilea articol te contrazici singur? „unele identităţi se reconstruiesc, societăţile se schimbă, însă nu identităţile etnice. Etnosul est un fenomen foarte complex şi profund, care este strâns legat de conceptul inconştientul colectiv şi mitologia unui spaţiu etnic. În fiecare perioadă a istoriei noi reconceptualizăm şi redefinim identităţile, nicidecum nu le „construim”. În principiu a spune „a redefini” și a „reconstrui” se referă la același lucru – la schimbare. Dacă identitățile etnice nu se schimbă, cum de am devenit noi, basarabenii, în urma ocupației sovietice, moldoveni? Moldoveni diferiți de cei din Moldova istorică, mai exact.

    Apreciază

    • 1. „A redefini” inseamna a face inteles si accesibil un fenomen sau obiect deja existent, iar „a reconstrui”, presupune crearea de la zero a unui obiect.
      2. Eugen Coșeriu, spre exemplu, face parte din generatia de legionari
      3. Dupa 1940 nu am devenit „moldoveni”, pur si simplu ne-am instrainat de un sistem de valori. Acelasi lucru s-a intamplat si in Romania. Pe o parte si alta a Prutului „moldovean” si „român” nu exprimă nimic în afară de nostalgie. A redefini, înseamnă a te apuca să reconceptualizezi întreaga istorie, să stabileşti cine suntem, unde ne aflăm şi încontro trebuie să mergem. Basarabia are şansa de a redefini românismul, dar pentru asta ea are nevoie să se redefinească pe sine însuşi, încetând să mai fie o „victimă a istoriei”.

      Apreciază

      • A reconstrui nu presupune neapărat crearea de la zero. La fel de bine pot păstra temeliile, reconstruind puțin diferit ceea ce a fost cândva identitatea. Amebele verbe, atât a defini, cât și a construi, folosite cu prefixul „re” presupune din start și fără dubii că este un lucru diferit, mai mult sau mai puțin, decât ce a fost înainte. Poate avea elemente comune cu vechea definiție (sau construcție) sau poate să nu aibă. Din contra, conform etnografiei sovietice, locuitorii dintre Prut și Nistru și chiar dincolo erau moldoveni, limba lor fiind moldoveneasca. Dacă la început acestă identitate a fost impusă, cu timpul am început să ne-o asumăm într-o oarecare măsură. Din păcate nu putem reconceptualiza istoria și nu putem ignora sau interpreta așa cum vrem noi. E greșit și periculos. Nu suntem un popor nou, nici victime ale istoriei, pur și simplu, la un moment dat am luat-o pe un drum paralel față de românii din România. În același timp am păstrat limbă, obiceiurile, tradițiile, religia. Nu ți se pare suficient pentru a stabili identitatea?
        P.S. „Basarabia are şansa de a redefini românismul, dar pentru asta ea are nevoie să se redefinească pe sine însuşi” – fără a vrea câtuși de puțin să te jignesc, dar Basarabia (ea) presupune genul feminin. Deci și pronumele de întărire este tot la femini „însăși” nu „însuși”.

        Apreciază

  2. Care este în concepția ta „o nouă generație care să facă istorie„? Istoria nu se face precum pâinea sau colțunașii. Statul e cea istituția cu autoritate care poate, din punct de vedere legal, să adopte politici și legislații lingvistice care să consolideze identitatea unui popor. Faptul că avem găgăuzi, bulgari și ruși pe teritoriul țării, nu înseamnă că trebuie să nu mai fim română așa cum am fost înainte de 1940. Atnuci a fost anul de cotitură când am început să fim moldoveni. De acolo începe redefinirea ta sau ceva mai recent, în august 1991? Tu, personal, pentru care identitate optezi? Și care sunt argumentele tale?

    Apreciază

  3. Pingback: „Redefinirea” identității Republicii Moldova? Oare? Un răspuns Lilei Cazacu - Ziarul toateBlogurile.ro

  4. Ca tinerii sa faca o revolutie(pasnica),trebuie sa aiba acces in mass-media.

    Pe vremea lui Ferdinand,se facea politica din casa in casa.

    Acum se face printr-un ONG,iar daca nu ai acces la presa,nu existi.

    Presa are putere mai mare decat jumate din Parlament.

    Apreciază

  5. revelare zice:

    În perioada modernă am avut trei generaţii care au redefinit identitatea românească:

    – Generaţia paşoptistă – liberală

    – Generaţia Junimii – conservatoare

    – Generația interbelică – legionară

    AIURELI!!!!
    In fiecare generatie exista diferite curente de gandire, in politica, literatura, arta, care pot avea niste rezulatte majore intr-un anumit moment.
    Iar legionarii nu au nici o valoare, nici politica, nici culturala…
    Gandesti in termeni bolsevici, pui partea inaintea intregului, amesteci curentele politice cu curentele cultural-literare.
    Daca amesteci notiunile, vei fi doar „original. dar nu original.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s