reвaLюtzie, Sociologie

Reconceptualizarea identităţii – 2


Să spun sincer, nu m-am aşteptat la o reacţie atât de vie la articolul anterior, ceea ce demonstrează că societatea noastră are nevoie de dezbateri în jurul acestui subiect.

Iată de ce am considerat necesar să revin cu câteva precizări.

Răspund aici la câteva întrebări.

Ce înseamnă o identitate naţională? Se reduce ea la un trecut comun?

Desigur, acest element este unul foarte important, dar nu este decisiv şi determinant. Ungurii şi românii din Ardeal au şi ei un trecut comun, dar acest lucru nu îi face să formeze o singură etnitate. Trecutul comun are valoare creativă doar în momentul în care lasă în urmă o Tradiţie comună, care este utilizată în regenerarea permanentă a prezentului. Nu istoria ne interesează, ci rezultatul pozitiv pe care îl putem extrage. Iată de ce romantismul istoric este găunos, iar realismul revoluţionar-conservator este unul realist şi înălţător. Sarcina noastră constă în identificarea „genei” care defineşte esenţa noastră ca neam şi să restabilim identitatea noastră pe toate dimensiunile existenţei umane.

Pornind de la această idee, trebuie să evidenţiem că identitatea naţională presupune un sistem complex, care include:

–         Un subsistemul spiritual

–         Un subsistemul cultural

–         Un susbsitemul social

–         Un subsistemul economic

–         Un subsistemul politic

–         Un susbsistemul geopolitic

Toate aceste subsisteme se reunesc într-o doctrină naţională integrală, care defineşte rolul fiecărui element al sistemului identitar. Din păcate, după căderea regimului comunist, nici elitele de la Bucureşti, nici cele de la Chişinău nu au fost în stare să propună o viziune integrală de acest fel. Iată de ce este greu să vorbim în prezent de existenţa unei identităţi „moldoveneşti” sau „româneşti”. Suntem legaţi de trecut şi ne mai numim unii „români” doar prin forţa inerţiei trecutului. Iată de ce această obsesie a unor pentru istorie trădează o frică faţă de prezent şi faţă de viitor, o impotenţă şi o lipsă a voinţei de a reclădi ţara de la zero, aşa cum au făcut generaţiile precedente după fiecare calamitate istorică.

Republica Moldova şi România au nevoie de o reconceptualizare, de un efort canalizat spre aducerea unei clarităţi în cele şase subsisteme amintite de mai sus.

Elaborarea conceptului unei construcţii statale ideale şi implimentarea lui în practică, este sarcina generaţiei actuale. Anume aceasta şi doar aceasta, pentru că restul nu sunt decât vorbe goale, dăunătoare idealului naţional.

Prezentarea anterioară a fost ceva mai haotică, fiind o manifestare spontană la un miez de noapte, însă în viitorul apropiat, un grup de tineri urmează să depune un efort pentru realizarea unui proiect integral, un Manifest, care îşi propune anume această reconceptualizare a Republicii Moldova. Cel mai probabil, lansarea acestei viziuni integrale va avea loc la începutul acestei toamne, însă până la acest moment, va exista un lanţ de şedinţe publice în cadrul căreia vor fi puse în discuţie toate aspectele ale existenţei umane.

Anunțuri
Standard

6 gânduri despre „Reconceptualizarea identităţii – 2

  1. Un subsistemul spiritual

    – Un subsistemul cultural

    – Un susbsitemul social

    – Un subsistemul economic

    – Un subsistemul politic

    – Un susbsistemul geopolitic
    Cum de îți schimbi așa, dintr-o dată, părerile și redefinești identitatea? De ce nu ai emis aceste argumente în primul articol unde vorbeai doar de valori, ideologie, spațiu spiritual?

    Apreciază

  2. Tanya zice:

    Octavian, tu parca ai vrea sa inventezi din nou roata, zau, cu problema identitatii… Nu starni degeaba lumea.
    In occident demult a fost acceptata metoda : apartenenta etnica este o chestiune personala, conteaza cetatenia si omul este numit conform cetateniei, la dorinta , indicand apartenenta etnica, pentru a evita anume astfel de neintelegeri …Idea ta cu redefenirea coincide cu metoda occidentala de a vuala etnia si a pune accent pe cetatenie…asa ca nimic nou sub soare…

    Apreciază

  3. Anume ca in occident se intampla acum mari schimbari si conceptul de identitate este revazut. Cetatenia nu mai reprezinta identitate, pentru ca notiunea de stat national s-a devalorizat si in locul sau vine comunitatea etnica, reteaua etnica. A fi „etnic francez” sau „etnic german” este radical diferit de a fi „cetăţean francez” (musulman, african etc.)

    Apreciază

  4. Ideea este ca accentul trebuie pus pe valori si comunitati, nu pe structuri politice, cum ar fi Republica Moldova. Tara noastra va putea fi renascuta prin consolidarea comunitati care sta la baza acestui stat: românii. Alte metode de construcţie statală sunt absurde.
    În afară de 3-5 % din rusofoni, nu există niciun cetăţean care ar accepta eliminarea identificării etno-culturale. Mai mult decât atât, degradarea nostră în identificarea politică ar fi egală cu moartea pentru noi.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s