Sociologie

Iarăşi despre identitate şi ideal naţional: comentarii pe marginea unui articol al domnului Nicolae Chirtoacă


Mi-a atras atenţia un articol al domnului Nicolae Chirtoacă, în care el abordează problema idealului naţional şi al identităţii naţionale. Eseul poartă titlul:  „Criza, noile provocări şi ideea națională moldovenească” şi încearcă să prezinte o altă abordare a problemelor fundamentale ale statului Republica Moldova, încercând să determine direcţia spre care trebuie să se mişte societatea noastră. Să spun sincer, m-a mirat destul de mult faptul că articolul este semnat de Nicolae Chirtoacă, pe care îl consideram promotor al liberalismului şi al modelului „societăţii deschise”. Ideile expuse nu doar contravin ideii de societate deschisă, dar şi unor afirmaţii făcute în cadrul unor evenimente publice sau emisiuni televizate. Să spun sincer, pentru o clipă mi s-a creat senzaţia că autorul textului este cu totul altă persoană. Dar acest lucru puţin contează. Mă interesează mai mult conţinutul ideologic al expunerii.

Cu toată originalitatea abordării sale, articolul mi-a părut unul plin de neclarităţi şi concepte nedefinite.

În primul rând, nu pot înţelege în ce paradigmă se situează ideile autorului: premodernă, modernă sau postmodernă. La nivel de limbaj, domnul Chirtoacă utilizează concepte ai paradigmei premoderne, iar în conţinut pendulează între paradigma modernă şi postmodernă.

O altă neclaritate este noţiunea de „poporul moldovenesc”, pe care autorul evită să o definească. Statul nostru există de 20 de ani, anume definirea sa şi este una din cele mai complicate lucruri. Nu este clar dacă este adeptul moldovenismului, românismului sau conceptului de „naţiune civică”.

Cert este că orice identitate politico-statală are elemente statice (etnosul constitutiv, credinţa, limba) şi elemente dinamice (minorităţile etnice, frontierele, regimurile politice). Pentru a înţelege ce reprezintă „poporul moldovenesc”, trebuie să definim elementele statice din istoria ţinuturilor noastre, ceea ce lipseşte în abordarea domnului Chirtoacă.

Grupul etnic nu este doar o colectivitate a indivizilor cu aceeaşi origine, limbă şi credinţă, dar şi un element constitutiv al unei idei naţionale. Ideea naţională nu poate fi construită din nimic, iată de ce ea nu poate fi una non-etnică.

În pofida faptului că respinge abordarea etnocentristă, domnul Chirtoacă face apel la etnocentrism („sufletul poporului”, tradiţiile şi spiritualitate poporului băştinaş etc.). Când vorbim despre o construcţie statală, trebuie să precizăm despre ce etnos, despre ce popor vorbim.

Nu pot să evidenţiez şi existenţa unor abordări marxist-leniniste. De exemplu, în opinia domnului Chirtoacă, „în sensul clasic, ideologia întotdeauna este o caracteristică a conştiinţei de clasă, de grup, care nu reflectă interesele întregii societăţi, ci doar ale unor segmente şi corporaţii”. Aici dumnealui ignoră fenomenul elitei naţionale, care are sarcina de a defini o ideologie a statului, care porneşte de la conceptul de ideal naţional. Ideologia nu este un produs al „contradicţiilor dezvoltării sociale”, ci o formă de conştientizare de către elita naţională a misiunii sale istorice. Ideologia este acel element care consolidează unitatea componentelor unui organism naţional, lichidând orice contradicţii sociale. Dovada acestui fapt este societatea basarabeană, care fiind adâncită în numeroase contradicţii sociale, se află într-un vacuum ideologic. Izvorul acestui vid trebuie căutat în lipsa unei elite naţionale, ca un produs calitativ suprem, nu în condiţii social-economice existente, cum sunt obişnuiţi să facă marxiştii.

O greşeală fundamentală, în opinia mea, reprezintă ignorarea elementului etnic în definirea idealului naţional. Oare etnosul nu este acel material complex care include moştenirea spirituală şi bagajul etnico-mistic care serveşte la definirea unor construcţii politice naţionale? Dacă respingem din start rolul central al etnosului, ne lipsim de la bun început de un material important de construcţie, fără de care riscăm să pornim pe un făgaş absolut greşit şi lipsit de orice perspectivă. Nu putem construi un stat „neutru din punct de vedere etnic”, care nu ar avea ca fundament valorile ale poporului băştinaş. Nu putem nega faptul că orice construcţie modernă are la fundament elementele arhaice şi în primul rând cele etnice, iată de ce Republica Moldova nu poate fi alta decât „moldovenească”, prin „moldovenesc”, desigur, înţelegând element etnic românesc basarabean. Iată de ce conceptul unui „stat moldovenesc multietnic”, pe care au încercat să edifice comuniştii, a suferit eşec. Nu este clar pentru ce perspectivă pledează domnul Chirtoacă.

În ceea ce priveşte fundamentul spiritual, domnul Chirtoacă strecoară anumite erori periculoase: „Credinţa creştină în Republica Moldova ar trebui să se elibereze de dogmatism”. Sper că este doar un produs al neatenţiei.

Mi s-a creat impresia că expunerea autorului face mai mult apel la sentimente, are un caracter mai mult proclamativ, fără a pretinde la o abordarea teoretică a unor probleme fundamentale. Se prea poate că acest lucru a fost făcut în scop manipulativ, pentru a strecura prin intermediul unui limbaj tradiţionalist-conservator a unor idei liberal-moderniste.

Sper că eseul domnului Chirtoacă este doar o introducere într-o serie întreagă de reflecţii la subiectul identitar şi idealului naţional. Aştept cu interes continuarea expunerilor de acest fel.

 

Anunțuri
Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s