Degradare

„Generaţia X” şi „generaţia interbelică”


Recitind lucrările autorilor interbelici, involuntar încerc să compar perioada dintre 1920-1940 şi 1991-2011. Mărimea segmentului temporal este aceeaşi, însă aparent, noi, cei care trăim la începutul secolului XXI, suntem net avantajaţi. Avem maşini computere performante, acces la un volum imens de informaţii din reţeaua internet, transport rapid, trăim în condiţii sanitare mult mai superioare celor de acum 50-70, iar libertăţile democratice ne oferă posibilităţi nelimitate (cel puţin aşa credem noi), numărul tinerilor care fac studii superioare în Basarabia, România sau Occident este mult mai mare.

Cu toate astea, observăm că în ultimii 20 de ani nu s-a produs nimic important pe plan cultural sau politic în Republica Moldova. Generaţia tânără nu e generat personalităţi de valoare (filosofi, scriitori, poeţi, artişti), nu a încercat să-şi un alt model politic, diferit decât cel al mainstreamului. Avem cerinţe şi pretenţii foarte mari faţă de stat şi generaţiile în vârstă, dar nu am produs nimic în afară de unele gunoaie postmoderniste, care izvorăsc dintr-o nimicnicie morală şi lipsa unei axe valorice.

Comparaţia dintre tineretul perioadei interbelice şi tineretul începutului secolului XXI este de-a dreptul şocantă, mai ales tineri ca mine. O mare parte din noi nu au realizat nimic semnificativ şi nici nu prea îşi doresc să realizeze ceva. Ne mulţumim cu ceea ce ne oferă actuala clasa politică, opţiunile noastre limitându-se doar susţinerea unui politician sau altul.

Tinerii nu cred în posibilitatea de a schimba ceva fără ajutorul „tăticilor” de sus, iar în momentul în care cineva încearcă să pună pe roate un proiect independent, neafiliat, riscă să se lovească de scepticism sau chiar suspiciune din partea celorlalţi. Un astfel de pesimism este de-a dreptul dezolant.

Din păcate, suntem lipsiţi de credinţa, îndrăzneala, perseverenţa şi consecvenţa perioadei interbelice. Poate anume de aici şi se trage setea tinerilor de astăzi pentru istoria Mişcării Legionare, spiritul camaraderiei şi modelul etico-moral al „Sfintei Tinereţe Legionare”.

Nu este vorba nicidecum de „naţionalism”, „xenofobie” sau „antisemitism”, pentru că aceste trăsături nu au aparţinut Mişcării Legionare în particular, ci întregii epoci, indiferent dacă era vorba de mişcări de stânga sau de dreapta.

Iată de ce tinerii nu de naţionalismul interbelic sunt atraşi, ci de modul de gândire a tinerilor din perioada interbelică. E absurd să cauţi în aceste dorinţe fireşti trăsături sau intenţii criminale, atribuind tot felul de caracteristici fanteziste.

Este de ajuns să comparăm cele două perioada istorie (1920-1940 şi 1991-2011) pentru a ne convinge că drumul pe care se îndreaptă societatea noastră este unul greşit, în timp ce calea tineretului interbelic a fost una corectă. Trebuie să luăm acest lucru în consideraţie şi să tragem concluzii.

Singura noastră soluţie pentru amorţeala generalizată este „redirecţionarea” totală, „renovarum” – revoluţia conservatoare, care ar readuce lucrurile în făgaşul firescului. Asta trebuie să fie opţiunea tinerilor de astăzi în cazul în care doresc să supravieţuiască unui război global „nonmilitar”.

 

Anunțuri
Standard

Un gând despre „„Generaţia X” şi „generaţia interbelică”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s