Politica

Criza partidismului


Criza sistemului de partide reprezintă criza unui model birocratic de administrare, cum ar fi statul sau partidele politice. Instabilitatea socio-economică necesită forme de organizare mult mai flexibile, care să permită accesul  grupuri de interese să influenţeze procesele de luare a deciziilor la nivel central şi local. Astfel, în calitate de formă alternativă de organizare apar clanurile, cartelurile, castele, reţele în baza relaţiilor de rudenie, care odată cu trecerea timpului, se micşorează ca număr de membri şi încearcă să impună un monopol asupra vieţii politice. Indiferent de partidele aflate la guvernare, tot mai mult în Republica Moldova se vorbeşte despre instaurarea unui regim oligarhic.

De la „comunism” la „liberalism”

Începutul partidismului propriu-zis în Republica Moldova poate fi considerat anul 1994, când au loc primele alegeri parlamentare în baza listelor de partid, spre deosebire de perioada anterioară, când a funcţionat sistemul uninominal. Această schimbare a fost una oarecum forţată, sperându-se că partidelor vor deveni instituţii puternice şi stabile, care vor determina funcţionarea sistemului democraţiei liberale.

Unicul partid cu adevărat instituţionalizat pe care au cunoscut moldovenii a fost Partidul Comunist din URSS, adică modelul „partidului-stat”, care deţine monopolul puterii politice. Era firesc ca după declararea independenţei, construcţia tuturor partidelor politice să poarte această amprentă.

Trebuie să ne amintim că la originea sa, toate „partidelor politice” erau de esenţă comunistă, ca o formă de organizare democratică a „clasei muncitoreşti”. După succesele înregistrate de mişcările de stânga la sfârşitul secolului XIX şi după extinderea dreptului de vot în Europa, această formă de organizare a fost preluată şi de grupările politice de dreapta.

Odată ce a existat un precedent în istoria politică a Europei, nu trebuie să ne mirăm că partidismul a fost înţeles la noi aşa cum a fost înţeles.

Robert Michels, care a studiat la începutul secolului XX fenomenul partidelor politice, a ajuns la concluzia că orice formă de organizare, indiferent de caracterul său democratic iniţial, tinde să se transforme într-o structură oligarhică („Legea de fier a oligarhiei”). Probabil, acest fenomen al oligarhizării instituţiilor birocratice se datorează tendinţei liderilor de a diminua investiţiile şi a maximiza profitul în oricare organizaţie, fie ea economică sau politică.

În pofida tuturor modelelor teoretice politologice, care încercau să identifice rolul partidelor în funcţionarea sistemului democratic, nu trebuie să uităm că acest model raţionalizat de organizare este orientat exclusiv pe producţie cantitativă: capital financiarcapital uman – capital politic – capital financiar. Iată de ce cu timpul diferenţa esenţială dintre partidele „stânga” şi cele de „dreapta” se şterge odată cu trecerea timpului. Fabrica de bere (partidele de dreapta) şi fabrica de sucuri (partidele de stânga) au produse şi tehnologii diferite, însă scopurile sunt aceleaşi: utilizarea resurselor umane (membrii şi simpatizanţii) şi materiei prime (voturi) pentru producerea unor resurse financiare. Ritmul luptei politice devine atât de rapid, încât partidele nu mai au timp şi resurse necesare pentru formarea unor personalităţi, propunerea unor noi viziuni, elaborarea unor programe de guvernare. Aceste sarcini revin în mare parte societăţii civile, care e admirabilă, e sublimă dar lipseşte cu desăvârşire (vorba lui I.L. Caragiale). Nefiind „productive”, partidele se transformă în organisme parazitare.

Partidele politice – întreprinderi falimentare

Pe fonul unui vid valoric, diminuarea spiritului comunitar, partidele politice era considerate o soluţie miraculoasă la toate problemele existente. Teoretic, lupta politică trebuia să determine politicienii să genereze soluţii noi. Or, s-a întâmplat exact invers – partidele nu mai dispun de capacitatea de a forma profesionişti, de a genera idei şi strategii de dezvoltare. Astăzi rostul formaţiunilor politice se reduce la participarea în campanii electorale şi propulsarea unor persoane dubioase (de cele mai dese ori incompetente) spre vârful piramidei statale. În plus, mandatul de deputat durează doar patru ani, timp care nu este suficient pentru realizarea unor obiective (în cazul în care ele există, desigur).

Din aceste considerente, în faţa oricărei persoane implicate politic apar două opţiuni: fie activează în continuare în cadrul unui partid, reducându-şi rolul la un simplu funcţionar partinic, fie se retrage din politică (în activităţi sociale, cultură, afaceri etc.) oferind ţării lucruri concrete printr-o activitate directă şi productivă.

Neavând capacitatea de a oferi soluţii reale pentru reformarea societăţii, partidele politice adâncesc starea de criză, inducând populaţiei sentimentul de disperare şi apatie. Spectacolele la care asistăm în ultimul timp, vin doar să reconfirme afirmaţiile de mai sus.

Soluţii?

Poate ar fi timpul să schimbăm sistemul?

Anunțuri
Standard

2 gânduri despre „Criza partidismului

  1. Virgil Astalos magureanu: Ceausescu a fost inlaturat de KGB(adica de el KGB istul)
    http://www.frontpress.ro/?p=997
    Apoi vorbim de familia lui Astlos Imre din Satu Mare,salvata de Iuliu Maniu.Dupa cate stiti,Iuliu Maniu a dat certificate ,carnete de membru PNT unor evrei din Ardealul de Nord si din Polonia fugiti,ca sa intre in Romania ca refugiati,si de acolo in Palestina.
    Deci si maresalul Antonescu a salvat evrei,circa 30000 prin Portul Constanta.Drept rasplata evreii de sorginte romaneasca din Haifa,au construit o statuie a maresalului Antonescu.
    Vreti sursa? Vi-o dau: Iosif Constantin Dragan, apoi persoanele pe care le-am cunoscut si care au fost apropiate lui Iuliu Maniu-Coposu: Doina Cornea,Raul Volcinschi(fost detinut politic anticomunist,arestat in 1956,singurul evadat din puscariile comuniste), multi membrii PNTCD,care au stat in puscarie cu Coposu,etc.
    Constantin Ticu Dumitrescu si Coposu,erau in bune relatii cu Magureanu dupa 1990,tocmai din acest motiv.
    De aici si ura pe care o port lui Coposu,chiar daca sunt alta generatie: s-a tutuit cu Petre Roman neulander,dar cand a fost vorba de Unirea Basarabiei cu Romania in 1991-92,a spus ca ,,nu-mi trebuie 4 milioane de minoritati,, ceea ce e o tradare de neam si tara.
    In acelasi timp in PNTCD s-au facut musuroi fostii ofiteri de Securitate,activistii PCR,seful UTC pe Cluj Radu Sarbu,care a inceput jaful national,poreclit ,,privatizare,, Ce a facut el nu e privatizare ci jaf. Din surse sigure,regretatul Raul Volcinschi,care a fost consilierul Ministrului de interne Dejeu, reiese ca Radu Sarbu a furat 4 milioane de dolari,din ,,privatizarea,, multor intreprinderi,si a Hotelului Bucuresti,si multor altele,bani pe care i-a ascuns in Banci din Londra si Budapesta.
    Decat PNTCD intesat de Dudu Ionescu(banuit si el ca spioneaza cu rusii), Radu Vasile,care o da cu evreii, Zoe Petre ,care spune ca e evreica,in mod public…
    Pai noi nu avem romani capabili,de trebuie sa punem doar securisti,evrei fosti comunisti,KGB-isti,sau hotul satului sa-l facem primar?
    Decat PNTCD cu toata gasca securista,mai bine prefer pe Basescu,care macar nu se pretinde anticomunist!(adica nu a spus ca a suferit,a recunoscut ca a dus-o bine atunci).
    Si crezul meu,ca Ion DIaconescu a facut 17 ani de puscarie politica DEGEABA,se adevereste,atunci cand l-a alungat din tara pe Rege,atunci cand l-a sustinut pe Radu Sarbu,si asa mai departe.
    Astia nu au invatat nimic din puscaria politica anticomunista pe care au facut-o.
    Cat priveste Timisoara,toata stima.Banatul are terenuri arate,muncite,lucrate,ferme prospere. Pe primarul Ciuhandu l-am cunoscut,si mi-a lasat o impresie buna.
    Insa in politica nu se prea pricepe,e cam afon.Insa toata stima la administratie. Treaba a facut,chiar daca si cu greseli,ca altfel timisorenii nu-l votau de atati ani….iar pe timisoreni nu-i poti pacali asa usor,din cate am vazut!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s