Misterele Chișinăului: “un om poate săruta un alt om prin propria sa moarte”


„Ладони” -“Palmele” reprezintă un film documentar excepțional, cu un subiect filosofic profund, bogat în simboluri. Filmat în Chișinău, în perioada 1989-1990, în ultimii ani ai imperiului sovietic, autorul (Artur Aristakisean) pune în discuție condiția omului modern, condamnat să trăiască în Sistem.

Subiectul este prezentat drept un monolog al unui bărbat cu un copil nenăscut, căruia nu îi va fi dat să se nască. În monologul său, tatăl neîmplinit încearcă să-i explice lumea pe care copilul nu o va vedea niciodată.

Eroii peliculei sunt cerșetorii, copiii săraci, bătrâni care își petrec ultimele zile din viață, persoanele bolnave psihic, ascunse de ochii lumii în zona veche a orașului.

În mare parte, am putea asemăna “Palmele” lui Aristakisean cu“Spectacolul Absurdului” a lui Guy Debord, în formula sa ecranizată. Doar că versiunea Chișinăuiană este mai plină de viață, mult mai expresivă, șocantă pe alocuri.

Într-un interviu, autorul recunoaşte că nu a regizat filmările. Toată creația a avut loc spontan, fragmentele tipărite pe peliculă reprezentând viața cotidiană de zi cu zi a oamenilor excluși din societate.

“Dacă ai privi la oameni cu ochii unui cerșetor, ai înțelege că nefericirea oamenilor vine de la frica lor de sărăcie. Ei se tem de excluziune socială, în timp ce mântuirea lor constă anume în această excluziune”.

Eu știu că în curând îți vor demonstra că nu ești decât un consumator. Consumi electricitate, cumperi haine și te speli cu apă caldă. Îți vor spune că societatea îți oferă totul, că societatea îți pregătește profesori și preoți. Iar dacă nu ai nevoie nici de unii, nici de alții, nu-i nimic. Societatea întreține pentru tine medici și prostituate Și dacă nu ai nevoie nici de prostituate, ei te vor convinge că ești condamnat să ai viață sexuală, pentru asta ai nevoie de săpun și albituri – iar ambele sunt produse de societate. Într-un cuvânt, nu te vor lăsa în pace. Te vor convinge că omul se naște într-un corp social, și moare într-un corp social. Și tu vei accepta, în cele din urmă, această condamnare.

Autorul vede în acceptarea sărăciei o cale de a ieși din Sistem, iar castitatea drept o armă împotriva ispitelor Sistemului.

Capitolul „Viața de pe baltă” împresionează prin simbolism: copii săraci (neprihănire) care trăiesc lângă o apă (viață și moarte, naștere din nou, comunicare cu lumea de dincolo), sunt reprezentați drept niște „pescari de suflete”. Ei pleacă din când în când în oraș, de unde culeg suflete, pe care le aduc în aceste clădiri groaznice și dărăpănate, de unde omul își găsește calea spre mântuire.

Cerșetorii din Chișinău sunt în legătură mistică cu morții: un bătrân peticar comunică cu cei decedați adunând hainele lor, o bătrână își hrănește în fiecare noapte soțul care a murit în timpul foametei, o cerșetoare poartă din urma sa o ladă cu capul călăului din pușcărie, care ar fi putut deveni primul ei bărbat etc.

Oamenii aceștia trăiesc în afara Sistemului. Comunicând cu moartea, cu întunericul, fiind lipsiți de mâini și de picioare, ei cunosc cu adevărat libertatea, respectiv, cunosc adevărata cale spre mântuire.

Creștinii sunt oamenii care sărută unul pe altul prin moarte, consideră autorul. Așa cum unii sărută o fată prin haină, creștinii se sărută prin moarte. Un om poate săruta un alt om prin propria sa moarte.

În cele din urmă, neîmplinitul tată sfătuiește fiul nenăscut: “Fiule, aș vrea să înveți cum să-ți săruți iubita prin moarte, cu buzele tale. Sărută aerul din jurul ei. Odată ce vei începe să-ți săruți iubita prin moarte, vei începe să simți cum moartea ta devine trupul ei. Și pentru acest trup îți vei da viața”.

Pentru cei care nu cunosc limba rusă, am făcut și o subtitrare în română, care nu este perfectă, dar cu timpul va fi perfecționată. Alternativ, aveți și o subtitrare în limba engleză.

Vizionare plăcută!

Misterele Chișinăului: “un om poate săruta un alt om prin propria sa moarte”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s