De la un Chișinău istoric la un Chișinău anistoric


Biserica Mazarache și Fontalul - vatra Chișinăului
Biserica Mazarache și Fontalul - vatra Chișinăului

Nu putem vorbi despre Chișinău ca despre o singură entitate. Există mai multe “Chișinăuri”, care se orânduiesc în timp și diferă ca aspect, ca atmosferă, ca duh. Când trecem prin acest oraș, e ca și cum am face o plimbare prin istorie. Unele imagini sunt vii și astăzi, iar altele, din păcate, au fost șterse desăvârșit din memoria colectivă. Istoria Chișinăului este ca o carte a istoriei întregii regiunii istorice Basarabia.

 Avem un Chișinău medieval, care a fost locuit fără întrerupere din paleolitic, despre care se spune că ascunde catacombe medievale misterioase în care strămoșii noștri se ascundeau în timpul invaziei turcilor și tătarilor – potrivit unor mărturii, este vorba de un adevărat oraș medieval subteran, despre existența căruia se vorbește doar cu foarte mici ocazii, când un oarecare agent economic îl descoperă în timpul lucrărilor de construcții, pentru că să-l acopere grăbit cu plăci de beton. Tot aici se-a aflat cetatea de pământ unde ostașii se opuneau invadatorilor. Aici se găsesc și kurgane în care popoarele barbare își îngropau războinicii. Aici este vatra de unde începe istoria localității noastre. Aici sunt cele mai vechi biserici dintre cele care au mai putut fi păstrate. Modul de viață era cu adevărat patriarhal, iar mediul avea aspectul unui paradis: zona împădurită, un râu care avea un debit cu mult mai mare decât astăzi, ceea ce permitea și construcția morilor de apă, iar în centrul orașului se afla Fontalul – izvorul din care se alimenta tot târgul. Acest Chișinău a reprezentat un adevărat fragment al peninsulei balcanice, prin oamenii și prin atmosfera sa: aici alături de români locuiau armeni, bulgari, greci, evrei, lipoveni. Unele străzi poartă și astăzi numele cartierelor împărțite pe criterii etnice: strada Armeană, Bulgară etc.

Mai târziu, după trecerea Basarabiei în componența Imperiului țarist, în partea de vest a orașului se naște o zonă cu un alt ritm și mod de viață: “cartierul rusesc” – așa era el numit la începutul secolului XIX-lea. Aici, spre deosebire de orașul medieval, străzile nu sunt șerpuitoare, asemenea localităților care s-au născut printr-un evolutiv firesc, ci drepte ca o tablă de șah. Acest nou oraș a reprezentat un antipod vechiului oraș. Dar, în pofida acestui fapt, între ele există o continuitate. Arhitecții de atunci au știut să combine cele două zone, astfel ca să nu mai existe o ruptură radicală.  Noul oraș exprima ordine, măreție, grabă, frământare. Aici a început să se nască orașul modern, cu cinematografele, hotelurile, băncile sale; saloane în care seara bărbații din înalta societatea invitau la bal distinsele doamne ale Chișinăul. Aici a fost așezat parcul Central (1818) cu ocazia vizitei țarului Alexei I, prin care în zilele de vară ofițerii se plimbau sub braț cu rușinoasele domnișoare, iar liceenii citeau pe ascuns literatură interzisă. Aici se tipărea literatura subversivă care era răspândită apoi în întreg Imperiu Rus. Acest oraș cu spirit aristocratic a trăit până la cel de-al doilea război mondial.

În 1941 grupurile diversioniste sovietice au transformat în ruine orașul în urma retragerii administrației sovietice, urmând tactica “pământului pârjolit”. După sfârșitul războiului, când Chișinăului a redevenit sovietic, Chișinăul vechi a căzut victima „operațiilor estetice” a dictaturii proletariatului. Această lume a fost ștearsă de pe fața pământului. Clădirile care transformau Chișinău într-un „mic Paris” au fost făcute una cu pământul. A început o etapă nouă. Sovieticii au venit cu tancurile, apoi cu buldozerele. S-a trecut cu un marș forțat peste evul mediul – cartierele în care respira istoria au fost înlocuite cu ziduri moarte și reci ca ale unor pușcării, iar străzile pavate au fost acoperite cu asfalt. Clasicul, romanticul și tramvai tramvai a fost înlocuit cu flexibilul și proletarul troleibuz. S-a născut în grabă un nou oraș, sub semnul lui Stalin și Hrușciov. Astăzi acest Chișinău este unul al pensionarilor.

Chișinăul a început să crească în ritm rapid. Noul Chișinău – cel al blocurilor cu nouă niveluri, în care sosea neîncetat lume străină și dezrădăcinată cu năravuri noi. Acest Chișinău este o expresie a industrializării forțate și a colonizării Basarabiei cu populații străine. Acest nou Chișinău a început să înghită, ca o gaură neagră, tot ce a însemnat istorie. Neavând o populație stabilă, acest Chișinău nu doar nu are un trecut istoric, dar mai este și condamnat la o lipsă de istorie, așa cum este condamnat și proletariatul închis în aceste cartiere. Acest nou Chișinău continuă să se lărgească și astăzi, prin palatele luxoase și clădirile mari de sticlă. Ele se extind asupra întregului organism, distrugând ultimile rămășițe ale istoriei. În curând, va veni și acea perioadă în care lumea, orașul în care trăim nu vor mai avea nici un trecut, iar ceea ce trecut, nu poate avea nici viitor. Chișinăul, asemenea popoarelor și statelor din epoca globalizării, sunt în pericolul ieșirii din istorie.

Doar printr-o revalorificare a rădăcinilor noastre culturale și spirituale, acest lucru poate fi evitat. Să salvăm ceea ce mai poate fi salvat.

De la un Chișinău istoric la un Chișinău anistoric

5 gânduri despre &8222;De la un Chișinău istoric la un Chișinău anistoric&8221;

      1. daco-roman zice:

        daca te uiti la definitia de pe wikipedia vezi ca scrie ca ar fi o perioada care ar fi existat cu milioane de ani in urma, dar adam a fost creat doar cu cateva mii de ani in urma, de aceea cuvantul „paleolitic” tine de teoria evolutionista caci poptrivit ei si omul exista de milioane de ani si ar fi evoluat pe parcursul mai multor perioade ca paleolitic sau neolitic, lucru fals

        Apreciază

        1. Paleoliticul este in primul rand un model al civilizatiei. Datarea deja e o alta problema. Poti sa spui ca paleoliticul a fost 1 miliona ani in urma, poti spune ca a fost 7 mii de ani in urma. El tot paleolitic ramane.

          Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s