Despre Congo


Africa este un continent care ne-ar ajuta să înțelegem propria noastră civilizație. Multe din elementele culturale și instituții, precum și logica gândirii sunt greu de înțeles pentru un european, din cauza că noi am pierdut mult din natura noastră primară, însă meditând asupra unor lucruri, am putea identifica elemente care în trecut au existat și în spațiul nostru.

Emanuel, băiatul venit în Republica Moldova pentru o scurtă perioadă de practică, este originar din Congo. Este foarte ușor să porți cu el un dialog, pentru că abordările lui sunt lipsite de niște idei preconcepute, ca în cazul europenilor occidentali.

În pofida imaginii pe care o avem noi despre continentul african, acesta este probabil cel mai divers, din punct de vedere cultural, loc de pe pământ. Poate din acest motiv africanii acceptă mai ușor diversitatea, dar în același timp sunt foarte tradiționaliști. E un paradox care în cazul acestei civilizații nu creează probleme. Cel puțin acum.

Conflictele violente au devenit o normă aici. Cruzimea cu care sunt omorâți forțele de opoziție este de neimaginat. Dar nu din cauza unor divergențe politice, etnice sau religioase. O bună parte din măceluri au loc aici sub influența occidentului și cu acordul tacit al occidentului. Dacă în spațiul european unele lucruri se ascund, în Africa nimeni nu dă doi bani pe opinia publică, iar toate crimele sunt săvârșite fără scrupule de cei care promovează democrația și valorile europene.

Creștinism și păgânism în Congo

Oficial, în Congo religia predominantă este cea catolică. Dar acest lucru este doar la prima vedere. Animismul și panteismul continuă să aibă rădăcini puternice, influențând puternic modul de viață și structura socială a populației locale. Un congolez crede în Hristos, dar devine violent atunci când i se vorbește rău de păgânism. Africanii consideră că duhurile strămoșilor și ale naturii se pot împăca foarte bine cu Dumnezeu și Fiul său și nu pot înțelege pe cei care le spun că păgânismul incompatibil cu Evanghelia.

O mare parte a congolezilor continuă să creadă în existența duhurilor naturii și ale strămoșilor. Potrivit lor, după moarte, sufletul mortului se află alături de rudele sale timp de 40 de zile, după care se alături naturii. Această cifră lucru mi s-a părut destul de stranie, deoarece același element îl regăsim și în creștinism, ceea ce m-a făcut pentru un moment să presupun că această credință este împrumutată din catolicism. Totuși, Emanuel afirmă că această concepție este una foarte veche, cu mult până la venirea primilor creștini în Africa.

Un caz comic s-a întâmplat cu pigmeii, care sunt cunoscuți prin refuzul categoric a civilizației moderne. Într-o zi la ei a sosit un misionar creștin, care i-a arătat imagini cu răstignirea lui Hristos, încercând să le explice că Mântuitorul a murit pentru ei. Privind imaginea, pigmeii au fost cuprins în egală măsură de milă, dar și de furie, cu mâna pe sulițe, învinuindu-i pe europeni de omorârea Fiului lui Dumnezeu. Misionarii s-au grăbit să explice că nu l-au cunoscut personal pe Hristos și nu poartă nicio vină pentru moartea lui.

Cunoscând atitudinea populației băștinașe, Biserica romano-catolică continuă să fie tolerantă față de păgânism, adoptând o tactic mai diplomatică în combaterea credințelor vechi africane.

Mokonzi – păstrători ai tradiției

Emanuel face parte din neamul pindi, un trib care are în prezent peste 120 de mii de membri și se extinde la frontiera dintre Congo și Angola. De la tatăl său, el a moștenit sânge aristocratic, fiind în termeni europeni un “prinț”. După moartea părintelui, conform tradiției, el ar urma să preia funcția de mokonzi conducătorul de trib, fapt pe care nu îndrăznește să-l facă. Una din principalele motive este cel religios – a devenit șef de trib ar însemna îndepărtare de fundamentele creștinismului, consideră Emanuel.

Chiar dacă Mokonzi dispune teoretic de o autoritate și putere absolută, el nu este decât un garant al continuității tradiției. El nu își aparține sie, el este doar păstrătorul unor legi nescrise și a unor mistere care sunt transmise din generație în generație. Mokonzi nu are dreptul să facă multe din ceea ce trebuie să facă omul simplu, nici măcar să se spele – pentru dânsul acest lucru îl fac femeile care îl înconjoară. Nici chiar soția mokonzi nu și-o poate alege singur – acest lucru se află în competența exclusivă a tribului. Corupția în aceste cazuri nu oferă prea multe soluții – tradiția este într-atât de prețuită, încât nimeni nu își imaginează că cineva ar îndrăzni să o încalce chiar și pe căile cele mai ocolite.

Liderul tribului reprezintă o autoritate chiar și printre înalți funcționari ai statului care fac parte din tribul pindi. Ceea ce subliniază odată în plus rolul important pe care îl are mokonzi în viața socială. Un mokonzi poate fi mai presus chiar și decât un general, ministru sau șef de stat.

În funcția sa, el este însoțit de două ființe supranaturale, numele cărora cunoaște doar el și autoritatea religioasă a tribului. Cele două ființe reprezintă niște pitici, de ambele sexe, cu o piele de albă și părul blond și sunt înzestrate cu puteri supranaturale. În momentul în care moștenitorul acceptă să preia funcția de mokonzi, el urmează un ritual de inițiere în timpul căreia liderul religios îi comunică în taină numele celor doi pitici. Odată ce cunoaște numele lor, ei sunt obligați să-i îndeplinească toate dorințele, dar și mokonzi este obligat să li se supună, urmându-le legile. Cei doi pitici se arată doar persoanelor cu sânge aristocratic, însă nu interacționează decât cu cel care le cunoaște numele. Practic, funcția de mokonzi se reduce la o colaborare cu cele două ființe supranaturale, care patronează neamul pindi, fapt care nu poate fi acceptat de o persoană care a primit sincer creștinismul, cum este și cazul lui Emanuel.

El spune că i-a fost dat de două ori să vadă chipurile celor două ființe, sfidându-i modul de gândire raționalist. Odată acest lucru s-a întâmplat în Congo, iar doua oară în Europa, în ajunul aflării știrii despre moartea tatălui său. Emanuel este sigur că cele două duhuri îi se vor ivi de fiecare dată când vor avea loc evenimente cruciale pentru tribul său, însă nu prea își dorește să încheie afaceri cu ele.

Corupția și economia

În limba localnicilor nu există conceptul de corupție. În trecut, oamenii erau obișnuiți să ofere daruri pentru serviciile oferite, însă acest lucru nu avea un caracter criminal, ci unul care reprezenta bunăvoința.

Odată cu sosirea europenilor (mai exact, a belgienilor) a venit noțiunea și fenomenul corupției. Elementul care reprezenta cândva o tradiție, a devenit ceea ce înțelegem astăzi prin corupție în cultura europeană.  Amploarea acestui viciu a devenit atât de mare, încât a devenit un „sport național” .

Pe lângă corupție, un alt sport este căutare diamantelor. Localnicii au devenit atât de obsedați de aceste minerale, încât au renunțat la ocupația sa tradițională – agricultura. Cu toate astea, această ocupație nu aduce mai multă bogăție, dimpotrivă, la o mai mare sărăcie. În pofida faptului că țară dispune de pământuri agricole, congolezii importă produsele alimentare de peste hotare, la prețuri ridicate.

Într-o anumită măsură, în aceeași situație se află și moldovenii. Așa cum congolezii încearcă să-și aranjeze viața căutând diamante după o ploaie torențială, moldovenii își caută rost la munci peste hotare, lăsându-și pârloagă pământurile.

Printre investitorii străini sunt foarte activi belgienii (fosta metropolă), israelienii și chinezii.

Democrația congoleză

Congo este un exemplu al aplicării unor forme ale civilizației străine asupra unui fundament specific. În pofida existenței tuturor „instituțiilor democratice”, societatea este foarte departe de modelul unei societăți democratice. Iată de ce Emanuel consideră că cel mai adecvat model de guvernare pentru Congo ar fi dictatura luminată, care lua în considerație interesele congolezilor și ar respinge imixtiunile Occidentului în politica internă.

Ca și cazul Republicii Moldova, clasa politică congoleză trăiește propria sa viață. Cetățeanul dispune de toate drepturile necesare în afară de unul singur – de a critica președintele țării. Cu persoanele care încalcă acest drept, nu se discută prea mult, li se taie gâtul sau organele genitale. Actualul șef al statului a venit și se află la putere cu sprijinul statelor europene, care sunt interesate în provocarea a diverselor războaie între triburile locale în zonele în care sunt găsite noi zăcăminte de resurse naturale.

Eroul național al congolezilor este Patrice Lumumba, fost prim-ministru al Congo după declararea independenței a acestui stat (1960-1961). După ce a încercat să ducă o politică independentă de Occident, a fost demis, arestat și asasinat de serviciile secrete ale SUA și Belgiei.

După asasinarea lui Lumumba, Occidentul a sprijinit instaurarea regimului sângeros al lui Mobuto Seso Seko, care a condus Congo până în 1997. După înlăturarea acestuia (nu fără sprijinul Occidentului), țara a intrat într-o lungă perioadă de instabilitate, de continue crize politice și războaie civile, de care astăzi profită din plin capitalul străin.

Ce mănâncă și beau congolezii?

Cel mai răspândit produs în Congo sunt bananele, care sunt de câteva ori mai mari decât celea care se vând la noi și sunt mult mai dulci. Mâncarea preferată a băștinașilor este carnea – de crocodil și elefant. Băutura tradițională este rachiul din banane, dar și berea este foarte populară. Congolezii au ajuns atât de fascinați de bere, încât în perioada războaielor funcționează o lege nescrisă – fabricile de bere sunt considerate “locuri sfinte”, și spre a nu produce pagube, sunt ocolite de părțile aflate în conflict.

Fructele europene sunt la mare căutare și reprezintă un lux nemaipomenit. Un măr de o calitate proastă, spre exemplu, se vinde la un preț pe care și-l permit doar cei mai bogați.

Femeile

În pofida imaginii create în Europa despre Africa, relațiile dintre femeie și bărbat în Congo sunt foarte diferite de logica europeană. Congolezelor le lipsește noțiunea de inferioritate a femeii și superioritate a bărbatului – în gospodărie fiecare parte își asuma anumite responsabilități, astfel că unul devine complementar celuilalt. Cu toate astea, se păstrează moștenirea pe linie patriliniară – femeia după căsătorie preia numele bărbatului.

Sexul frumos este răsfățat cu adevărat în Congo. Bărbatul este  obligat să ofere tuturor femeilor cadouri și să flirteze fără niciun motiv, chiar dacă în apropiere se află iubita sa.

Castitatea reprezintă o valoare, iar relațiile sexuale înainte de căsătorie în mod tradițional nu sunt aprobate. Este adevărat că bolile venerice au o largă răspândire, în special virusul HIV SIDA, dar acesta nu are drept cauză activismul sexual, cum s-ar presupune, ci războaiele dese, în timpul cărora multe femei sunt supuse violului.

Nu privi în ochi africanii!

Dacă veți fi în Africa, nu căutați să priviți pe cineva în ochi, nici chiar animalele! Dacă încercați să ațintiți privirea asupra unei maimuțe, ați putea sfârși foarte rău. Dacă un congolez ascunde privire atunci când vorbește cu dumneavoastră, înseamnă că este sincer și vă respectă, dacă vă privește direct în ochi – spune minciuni și încearcă să vă sfideze, în timp ce la noi este exact invers.

La final

Congo are toate șansele să devină un stat puternic în viitor dacă va reuși să iasă de sub tutela „civilizației occidentale”. Ceea ce o împiedică să se dezvolte este orbitarea în jurul Vestului, ceea ce o reduce la statul  de furnizor al materiilor prime.  Dar schimbările la nivel global ar putea schimba radical lucrurile. Se prea poate ca în viitor Africa, continentul unde încă s-au mai păstrat elemente ale societății tradiționale, să fie unul din principalele centre ale civilizației umane.

Despre Congo

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s