Altfel despre fenomenul cumătrismului


În perioada post-sovietică, rețelele de relații sociale neformale au devenit unul din mijloace de ascensiune pe scară socială. Fenomenul  a devenit răspândit într-o bună parte a statelor ex-comuniste fiind numit de cercetătoarea americană Natalia Dinello drept o  trecere „de la plan la clan” – modernizarea societății prin evitarea regulelor economiei liberale de piață. (“Comparing clans in Hungary and Russia”, Natalia Dinello. The George Washington University, 2000). Cercetătoarea consideră că structura de clan reprezintă o formă intermediară între societatea puternic ierarhizată și cea cu o economie liberală.

În condițiile Republicii Moldova, cumătrismul este o formă de utilizare a unor relații neformale, atunci când este nevoie de evitat regulile de joc  care împiedică schimbările pozițiilor sociale. Regulile de joc sunt stabilite de grupurile dominante, astfel ca statusurile sale privilegiate să nu poată fi amenințate. Cumătrismul a fost cel care a pus piedici în calea procesului de monopolizarea  a puterii politice și economice de către un grup restrâns, pentru că a făcut inaplicabile, de facto, orice norme care sunt  impuse de aceste grupuri dominante. Paralel cu legislația oficială, are loc formare unui sistem alternativ de reguli și mecanisme politice neformale, iar instituțiile formale, care imită pe cele din Occident (Parlamentul, Guvernul, partidele politice, justiția) devin tot mai mult structuri decorative.

Același fenomen se observă și în statele ex-sovietice din Asia: în Turkmenistan s-au dezvoltat relații clasice de clan, Kazahstanul este împărțit în trei mari juze (uniune de triburi). Același lucru are loc și în Tadjikistan, Uzbekistan, unde după căderea comunismului au renăscut structurile societății arhaice. În Basarabia a demarat un fenomen asemănător: revin unele elementele ale societății arhaice românești, cumătrismul evoluând tot mai mult de la un fenomen social local la un sistem politic, ca element constitutiv ale unei democrații organice autentice.

În Rusia, spre deosebire de Republica Moldova și Asia, relațiile de clan s-au constituit pe criterii strict corporativ-financiare, fapt care a dus la ingustarea segmentului de cetățeni care au acces la putere. Dacă în Rusia clanurile rețele sociale  preponderent verticale (având caracter ierarhic-paternalist), în Republica Moldova cumătrismul reprezintă rețele sociale preponderent orizontale (având caracter egalitarist).

Instituția cumătrului

Cuvântul “cumătru” nu are o origine clară, se presupune că ar avea o origine latină – de la “commater”, “compater”, fiind împrumutat din latină fie prin intermediul slavilor (къmоtrъ), fie împrumutat de slavi de la români. În tradiție românească formula “cumătru” este utilizată și ca o adresare la persoanele cu același statut social.

În tradiția ortodoxă românească, înrudirea duhovnicească este egală cu cea de sânge. Astfel, există un tabu nu doar la căsătoriile între rudele de sânge, dar și cele duhovnicești (cumătri, nănași). În studiul etnografic “Nașterea la români” a lui Simeon Florea Marian, evidențiază că “mai toți membri dintr-o comună sunt cumătri mai îndepărtați sau mai apropiați”.

După credința generală a românilor, fiecare creștin adevărat este dator a se prinde cumătru, de ar fi cel ce-l îmbie un om orișicât de sărman și nebăgat în seamă; deoarecere pentru fiecare copil botezat i se iartă câte un păcat și se face mai plăcut lui Dumnezeu; apoi și de aceea pentru că și Domnul Nostru Iisus Hristos, când a umblat cu Sân-Petru pe pământ, încă nu s-a pus niciodată de pricină, ci nu o dată a botezat până chiar și celor mai sărmani oameni, care l-au poftit ca cumătru.

Această înrudire spirituală îi ține apoi pre toți laolaltă, aceasta îi înjgheabă și îi întărește. Tot din această cauză un cumătru are foarte mare trecere la alt cumătru. De-aicea vine apoi că cumătri cei sărmani sunt foarte mult ajutorați de cătră cumetrii lor cei mai avuți (Nașterea la români. Studiu etnografic. București 2008, pag.132-133.).

În acest fel, instituția cumătrilor a facilitat formarea unor structuri de clan care în decursul istoriei s-au opus unor forțe străine. După ocupația sovietică, spre exemplu, atunci când un basarabean ajungea în structurile de de stat, de partid sau cele represive,  operațiunile de represiune deveneau anevoioase, anume din cauza protecției reciproce între rudele de sânge și cumătri. Se pare că acesta a fost și unul din motive care a determinat pe sovietici să apeleze la cadre străine. Abia începând cu anii 60 moldovenii au fost acceptați la posturile de conducere republicane.  Chiar și atunci, s-a pus accentul pe etnici români din stânga Nistrului, spre a nu facilita consolidarea relațiilor de clan. Pe vremuri circula chiar și o vorbă printre basarabeni: “ca să fii ministru, tre’ să fii de peste Nistru”.

De-a lungul istoriei, cumătrismul  nu a fost doar un mecanism de apărare de invazia popoarelor străine, dar și un mecanism eficient de asimilare a elementelor etnice străine. “Când se botează un jidov sau alt necredincios, atunci de regulă se prind mai mulți fruntași ca nași. Îi fac chiar și vestminte românești, îi dăruiesc bani și pământ, ca să devină și el gospodar în rând cu dânșii; iar dacă e holtei caută de-l însoară, ca să nu umble lelea și mai pe urmă să devie apostat” (Nașterea la români. Studiu etnografic. București 2008, pag.132.).

Outsiderii și insiderii

Numim outsideri persoanele care nu se află în legături de rudenie cu băștinașii basarabeni sau dacă se află, atunci în relații foarte slabe, iar insideri – persoane care sunt incluse în relațiile tradiționale de rudenii cu populația băștinașă. În perioada sovietică, moldovenii transnistrieni sau moldovenii din Ucraina, imigranții din alte republici sovietice au servit drept astfel de outsideri. În țările baltice, trecerea de la modelul sovietic, spre un model de tip liberal-democrat a fost facilitat de către disidenții care pe vremuri s-au refugiați în Occident și s-au întors în patrie în anii 80 sau 90 după derularea procesului de democratizare, impunând standardele democrației occidentale.

În Republica Moldova au lipsit astfel de outsideri, astfel că unicul de mijloc de desovietizare a vieții politice și sociale a fost cumătrismul, iar fenomenul naționalist din perioada perestroicii ar putea fi privit și din perspectiva revoltei insider-ilor băștinași împotriva outsider-ilor sovietici, care nu sunt integrați în societatea basarabeană, o “revoltă a cumătrilor” împotriva “veneticilor”. Iată de ce slăbirea relațiilor tradiționale ale basarabenilor și formarea unor outsideri purtători ai mentalității de tip occidental prin intermediul finanțării societății civile, care ar impune noi reguli de joc este unica cale a Occidentului de integrare a Republicii Moldova în lumea vestică.

În condiția în care Basarabia se află în cea mai instabilă zonă a continentului din ultimele 2-3 mii de ani, distrugerea acestor relațiilor tradiționale, care constituie unicul mijloc de rezistență, ar fi echivalent, pur și simplu, cu anihilarea populației locale.

Efectele negative ale cumătrismului

Desigur, pe lângă practici pozitive pe care le aduce, cumătrismul are și efecte negative: coruperea nematerială, depășirea atribuțiilor de serviciu, trafic de influență. În același timp, în perioada de tranziție cumătrismul este catalizatorul unor instabilități sociale și politice. Un exemplu relevant este ultima revoluție din Kârgâztan, unde președintele țării fiind un outsider, a încercat să monopolizeze puterea politică ignorând interesele clanurilor din țară.

Dar acestea nu pot fi atribuite instituției cumătrismului în sine, ci lipsei unei conștiințe de elită la grupurile dominante, lipsei tradiției respectului față de o autoritate și lipsei unei viziuni și idei de stat la basarabeni. Pe măsura suplinirii acestor lipsuri, cumătrismul, ca unul din elementele tradiționale ale culturii etnice românești, ar putea deveni un element important în consolidarea statalității Republicii Moldova.

La un moment dat, se va conștientiza că orânduirea politică nu corespunde cu realitățile prezente, astfel că o reformare profundă a sistemului politic va deveni o necesitate. Noul sistem va trebui să armonizeze interesele tuturor clanurilor.

Altfel despre fenomenul cumătrismului

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s