Despre arta profană


Arta este ca şi femeia – fără o doză de mister este lipsită de valoare. Aici se ascunde şi diferenţa dintre arta contemporană şi cea clasică – artiştii de astăzi tratează actul creator drept un mijloc de exprimare a propriilor fantezii şi trăiri, în timp ce artistul din trecut nu aparţinea sie însuşi, el nu era decât un instrument dintre dimensiunile metafizice şi lumea fizică. Iată de ce în conceptul artei clasice există ideea de canoane estetice: poezia, pictura, sculptura, muzica devin artă din momentul în care corespund unor criterii artistice prestabilite (proporţii, echilibru, simetrie, consonanţă etc.).

Arta contemporană (în special cea postmodernistă) a declarat „în afara legii” orice lege. Artistul nu mai este o expresie a unor dimensiuni supranaturale, a sacrului, ci a propriei sale naturi limitate şi profane, uneori chiar şi a hazardului (cum a fost în cazul dadaismului).

Actul creator devine o acţiune exhibiţionistă, asemenea unei femei stricate care se dezgoleşte arogant în faţa unui public, eliminând ultima picătură de mister. În acest fel, artistul încearcă, de fapt, să se ridice deasupra publicului „profan”, ocupând postamentul pe care anterior îl rezerva Divinităţii. Din maestru, artistul se transformă în vedetă care se ocupă preponderent cu falsificarea misterului.

Astfel, arta se transformă într-un meşteşugărit obscur.

Despre arta profană

2 gânduri despre &8222;Despre arta profană&8221;

  1. sandu mihail zice:

    Daca va referiti la arta profana aveti dreptate binenteles insa inca nu a disparut total arta profesionista care i-si pastreaza in continuare valorile , reperele si canoanele stiute …
    Improviztia este la moda , toata lumea este artista , romanii au talent tiganii au avut de totdeauna
    cocalari mertane dry coker elisabeta bostan ottil cioran cioraniada patapievici cazimir gadea ..
    Cu respect ..pastrama ..da da dada ism ..prosti prostitutia ..

    Apreciază

  2. Vladimir Nicolaevici Căntărean zice:

    @Sandu Mihail, ești un filistin, și dejecția ta de cuvinte – inerent falsă, este fundamentată ca fiind o vomă datorită simplului fapt că faci greșeli fundamentale precum „își”. Cînd văd inși ca tine folosind internetul – chiar încep să cred că există postmodernism.

    În fine, unde se spune că arta are limite? Arta, în trecut, era limitată de ipocrizie și dogme, și mergea pe suprimarea trăirilor umane normale, inclusiv cele ferale.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s