Dintr-o altă perspectivă: Neonazismul ca o subcultură a masculinităţii


Fenomenul neonazismului în Europa trebuie privit din perspectiva dominaţiei ordinii matriarhale în cultura contemporană, de impactul sistemului social, politic şi cultural asupra tinerilor de sex masculin.

În trecut, în mediile academice era acceptată în unanimitate ipoteza precum că extremismul se naşte în mediul în care domină inegalitatea socială, sărăcia şi nivelul scăzut de cultură. Cu toate astea, ascensiunea extremei drepte în Europa în statele în care nivelul de trai este ridicat, ne face să reanalizăm aceste fenomene. Ultimele studii sociologice din mai multe state europene arată că fenomenul neonazismului este tot mai mult răspândit în mediul persoanelor cu studii superioare, cu venituri mari, spulberă aceste presupuneri. Astfel sociologii sunt nevoiţi să caute alte rădăcini ale ascensiunii mişcărilor de extremă dreapta.

Spre deosebire de hitlerism – unde rasismul constituia o politică de stat care pornea strict de la nişte raţionamente politice şi economice, intoleranţa etnică şi rasială în subcultura neonazistă contemporană reprezintă o manifestare a unui model cultural arhaic – a „cultului războinicului”, opus „masculului feminizat” al unei culturi neomarxiste.

Precum vedem, nici cultura contemporană nu este lipsită de arhaicitate – actualul model socio-cultural are în centrul său arhetipul „Zeiţei Mamă” – exprimat prin egalitarism, feminism, pacifism, democraţie liberală, socialism, ecologismul panteist şi promiscuitate sexuală – elemente constitutive a unor societăţi arhaice agrare. Într-o astfel de societate, orice manifestare a masculinităţii este privită ca un pericol – fiind descurajată şi sancţionată din frageda copilărie. Drept reacţie, observăm în rândul tinerilor o sporire a agresivităţii faţă de profesori, faţă de părinţi, colegii săi şi faţă de presupuşi inamici etc. Un exemplu evident este cel al lui Anders Behring Breivik, care a fost crescut de mic de mama sa după ce părinţii au divorţat.

Spiritul militarist, manifestarea agresivităţii, simbolurile militare din perioada Germaniei naziste nu vin atât să continue ideile politice ale lui Hitler, cât să manifeste instinctele masculine pe care le inhibă o societate egalitaristă. Neonazismul reprezintă o reacţie bolnăvicioasă la represiunile societăţii contemporane.  Societatea contemporană a satanizat hitlerismul şi a aruncat într-o oală tot ce i se opune, împingândîn această extremă pe toţi cei care refuză să se conformeze noilor norme, adică, noua generaţie de tineri. Tinerii traumaţi de educaţia umanistă caută să se regăsească în ceea ce societatea a marginalizat şi ostracizat.

Din această perspectivă, aşa-numitele „mişcări antifasciste” sprijinite activ de către organizaţii internaţionale şi instituţiile statului, precum şi măsurile active ale autorităţilor în „combaterea fascismului” (de cele mai dese ori imaginat) prind cu totul alte conturi. Am putea chiar prognoza că pe măsura extinderii acestui model socio-cultural – reacţiile extreme în mediul adolescenţilor se vor înteţi, afectând, în cele din urmă, şi mediul politic. Breivik a fost doar prima rândunică – în următoarele decenii vor urma stoluri întregi.

Dintr-o altă perspectivă: Neonazismul ca o subcultură a masculinităţii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s