Sociologie

Marea revoluţie matriarhală


Voi încerca mai jos să fac o interpretare ceva mai diferită a fenomenului „Pussy Riot” şi „FEMEN” dintr-o perspectivă structuralistă, încercând să evidenţiez sensul şi direcţia spre care se îndreaptă aceste mişcări.

Procesele sociale şi politice majore care au loc în întreaga lume, având ca epicentru ceea ce numim „civilizaţia occidentală”, am putea grupa într-un termen generic precum „revoluţie matriarhală”. De ce anume „matriarhală”? Pentru această că caută să instaureze o ordine asemănătoare acelui model social care a existat în comunităţile agrare arhaice.

În mod greşit, deseori matriarhatul este înţeles de unii drept o „copie simetrică” a patriarhatului – o societate în care „domină femeia”. Nimic mai fals. Mitul „războinicelor amazoane” este o plăsmuire a unei culturi absolut patriarhale, care nu are nimic în comun cu ceea ce se numeşte „matriarhat”, propriu-zis.

Mai întâi de toate, trebuie să reţinem că în societatea matriarhală lipseşte cu desăvârşire aşa concepte precum „dominaţie”, „ierarhie”, „ordine” – elemente care aparţin în exclusivitate unei societăţi de tip patriarhal. Modelul comunităţii matriarhale este în primul rând un model în care există egalitatea tuturor membrilor (adică, lipsa oricărei stratificări sociale), lipsesc normele morale, organizarea politică şi o autoritate politică centrală (anarhie), persistă libertatea relaţiilor sexuale (femeia poate avea relaţii sexuale cu oricine), lipsa familiei nucleare (copilul îşi cunoaşte doar mama). Toată această ordine este întruchipată de chipul „Zeiţei Mamă”, un cult al „pământului care ne hrăneşte” şi  întruchipează colectivitatea tribală („naţionalism”  primitiv) .

Pe de altă parte, modelul societăţii patriarhale este cel căruia i se datorează existenţa familiei ca instituţie, a moralei, a legilor care determină o anumită organizare socială, ierarhia socială, militară şi politică şi însuşi instituţia statului. Toate acestea se nasc din momentul în care figura bărbatului devine una centrală, datorită faptului că anume el aduce fenomenul violenţei fizice şi simbolice, exprimate prin relaţia de „dominaţie”. Iată de ce societăţile matriarhale, pur şi simplu, au sfârşit prin a fi „înghiţite” de cele patriarhale. În Europa, în mileniul doi înainte de Hristos, invazia arienilor indo-europeni şi cucerirea populaţiei europene matriarhale de către aceştia a însemnat naşterea etnosurilor europene, toate patriarhale.

O bună parte a istoriei pe care o cunoaştem, este o istorie a societăţii patriarhale. Despre societăţile matriarhale nu se prea cunoaşte multe lucruri – ele au dispărut fără să lase prea multe urme, în afară de unele societăţi din Asia şi Africa, care mai păstrează şi astăzi unele elemente matriarhale de tip arhaic (chiar şi în unele comunităţi islamice). În absoluta majoritate a societăţilor care există la moment pe planetă, reprezintă modele patriarhale.

Destrămarea modelului patriarhal – „revoluţia matriarhală”?

Astăzi asistăm la un proces al destrămării societăţii de tip patriarhal şi revenirea la modelului matriarhal într-o versiune postmodernă. Însăşi noţiunea de „democraţie”, drept o religie care are în centrul credinţa în „suveranitatea şi a atotputernicia maselor populare”, ascunde în sine multe din simbolismele cultului „Zeiţei Mamă”, înlocuind monarhia ca principiu primordial – „suveranitatea ca izvor al unei personalităţi prin harul Dumnezeului-Tată”.

Procesul democratizării a coincis cu fenomenul feminizării societăţii în toate sferele sale: comportamentul bărbaţilor este tot feminizat, activismul politic şi social este în scădere (pe măsura democratizării, societatea devine tot mai apatică şi indiferentă faţă de fenomenul politic), orice concentrare a autorităţii în mâinile unei singure persoane este privit drept cea mai mare crimă, iar numărul femeilor ocupate în diferite domeniile ale vieţii devine un fenomen comun, însoţit de destrămarea familiilor tradiţionale, care se construiesc exclusiv în jurul mamei – fenomen încurajat activ de stat.

Ideologia socialistă şi comunistă sunt au şi ele rădăcini într-o concepţie matriarhală. Nu întâmplător anume regimurile totalitare comuniste au fost acelea care au promovat cel mai radical „emanciparea femeii”. Se prea poate că anume prin aceasta se explica elanul ateu al mişcărilor de stânga – ca o aversiune faţă de o religie a „Tătălui Ceresc”.

Figurile feminine, care declară război „dictaturii masculine” şi a societăţii patriarhale în ansamblu, cu toate elementele şi caracteristicile sale, devin adevărate simboluri religioase ale „progresului social”, o  „revoltă a vaginului” împotriva „simbolului falic al autorităţii” (exemple: Madonna, Lady Gaga, Pussy Riot, FEMEN etc.)

În cazul Rusiei, este o evidentă opunere a simbolurilor feminine autorităţii Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse şi preşedintelui Vladimir Putin, care în spaţiul post-sovietic simbolizează principiul masculin al autorităţii. Nu este vorba aici în personalităţile religioase sau politice în sine, ci de principiile şi simbolurile care stau în spatele lor – puternic înrădăcinate în inconştientul colectiv al unei societăţi tradiţionale. Acţiunile ale mişcărilor feministe radicale din Rusia („Pussy Riot”) şi Ucraina (FEMEN) nu reprezintă decât o tentativă de a a detrona simbolurile patriarhale şi înlocuirea lor cu cele matriarhale. S-ar putea chiar vorbi de un nou val „revoluţionar”, echivalent „revoluţiilor colorate” din Europa de Est, la care, din câte se pare, autorităţile ruse şi ucrainene nu sunt pregătite să facă faţă.

Aşa fenomene precum fascismul sau naţional-socialismul german nu au fost decât nişte tentative disperate de a se opune acestei „revoluţii matriarhale”. Nu în zadar, după eşecul lor, orice tentativă de a critica „feminizarea” societăţii riscă să treacă drept o „zvâcnire a neonazismului” sau a „fascismului”, chiar dacă ambele fenomene aparţin unui moment istoric particular şi nu mai au şanse să revină în aceeaşi formă.

„Dominaţia”, „ierarhia”, „virilitatea”, „autonomia personală”, „spaţiul privat”, „morala”, „demnitatea” nu mai au loc într-o noua ordine matriarhală. În locul lor vine un vid al „societăţii ideale”, exprimate prin diverse metafore utopice precum – „democraţie”, „Cetatea Soarelui”, „socialism”, „comunism”, „societate deschisă”. În esenţă toate acestea se reduc la aceeaşi „mistică matriarhală” – dorul de „perioada neprihănită a copilăriei” sau de  „perioada aflării în uterul matern”.

În aceeaşi „revoluţie matriarhală” putem include mişcările pro-gay, feministele, ecologiştii, tot soiul de apărători ai drepturilor animalelor, mişcările care combat discriminarea minorităţilor etnice, rasiale sau religioase, pacifiştii, anarhiştii. liberalii, socialiştii, comuniştii, atât marxiştii, cât şi neomarxiştii. Tot aici trebuie să includem şi aşa mişcări religioase globale precum „new age” şi alte mişcări „neospiritiste” şi sincretiste, care evocă „pacea şi fraternitatea universală”. În acest caz, însăşi termenii de „unversalitatea” şi „globalul” sau „globalizarea” trebuie privit ca  manifestări ai figurei „Zeiţei Mamă”. O astfel de perspectivă schimbă radical viziunea asupra tuturor proceselor care au loc în ultimele secole.

 

 

 

 

 

Anunțuri
Standard

8 gânduri despre „Marea revoluţie matriarhală

  1. micutz zice:

    subiectul asta mi-a dat batai de cap mult timp, credeam ca sunt singura care nu ma pot adapta intr-o asa zisa ,,civilizatie” actuala. ma bucur mult vaznd ca sunt persoane care imi impartasesc gandurile. Multumesc. (l-am citit cam tarziu dar acum am dat peste el in timp ce cautam raspunsuri). 🙂

    Apreciază

  2. Pingback: “Drumul Soarelui” şi “ispita matriarhatului” | Octavian Racu

  3. Pingback: 8 martie – femeia ca un drapel | Octavian Racu

  4. Pingback: Rammstein: “complexul matern al fiului” şi “revolta soarelui” | Octavian Racu

  5. Pingback: Minorităţile sexuale, ca o problemă metapolitică | Octavian Racu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s