basarabia, Ortodoxie

Vasile Ţepordei: „Biserica basarabeană rusificatoare?”


Un  articol al preotului şi publicistului basarabean Vasile Ţepordei, scris în anul 1936, despre rolul Bisericii basarabene din perioada ţaristă în propăşirea culturii româneşti din Basarabia.

Da! Exact! În veacul acesta haotic, ne-a fost dat să auzim şi pe asta. Şi nu la o întrunire politică, sau la o masă cu fel de fel de băuturi. Nu! La o un cogemite consiliu de război. Şi nu din gura unui şovin, sau comunist afişat. Nu! Din gura unui proaspăt „fost ministru şi basarabean”.

Am auzit-o cu urechile mele la consiliul de război. Şi de la cine credeţi? De la „comunistul” Stere? Nu! De la dl. Anton Crihan, fost ministru în trecuta guvernare.

Dl Crihan era audiat ca martor în procesul antifasciştilor, printre care şi fostul comisar sovietic la Odesa, Braşoveanu. Preşedintele consiliului, printre altele, l-a întrebat pe dl A. Crihan dacă e permis să se propage maselor necredinţa în Dumnezeu.

Foarte calm şi măsurat dl Crihan a angajat o discuţie referitoare la credinţa maselor populare şi cauzele îndepărtării poporului de Biserică. Referindu-se la trecut, domnia sa a declarat categoric: sub ruşi, poporul era îndepărtat de la bisirică de preoţi, care serveau ca mijloc de rusificare poporului, acesta a fugit la Inochentie, care îi predica româneşte.

Şi vorbind cu un fel de admiraţie pentru Inochentie, preşedintele l-a întrebat: care e doctrina lui Inochentie. Şi dl Crihan nu a putut răspunde…

Partea gravă însă e declaraţia că biserica basarabeană dinainte de război a servit ca mijloc de rusificare. Şi e gravă prin faptul că e făcută de un „om de stat”.

Şi încă basarabean, obligat să cunoască realitatea.

A făcut oare dl Crihan această declaraţie intenţionat sau neintenţionat? Şi într-un caz şi altul e condamnabilă această uşurinţă cu care se pronunţă un om, pretins „de stat”. Dacă a făcut-o intenţionat, înseamnă că e de rea-credinţă.

Pentru că nu e admisibil să nege cineva realitatea că biserica basarabeană a fost leagănul românismului şia limbii vechilor cazanii, în timpul celor 106 ani de stăpânire ţaristă. Nu ştie dl Crihan că biserica era singură instituţie în care se citea, se cânta şi se vorbea româneşte.

Nu ştie d-sa că Biserica era singura instituţie care avea tipografie proprie, în care se tipăreau cărţi româneşti?

Nu ştie că Biserica basarabeană are cea mai veche revistă bisericească din ţară şi singura revistă din Basarabia, care apărea sub ruşi, în româneşte? Dar numai în româneşte?

Apo cine nu ştie lupta ce o ducea clerul basarabean – cler moldovean – cu episcopii ruşi, pentru tendinţele lor de rusificare? Un Serfaim Ciceagov n-a fost nevoit să plece tocmai pe această temă? Şi câţi alţi!

Cine a cerut şi a obţinut introducerea şi predarea limbii şi a muzicii româneşti la seminar în timpul ruşilor? Nu preoţii basarabeni prin congresele preoţeşti? Dar în Şcoala Eparhială de fete? Nu tot preoţii? Mai era măcar o singură şcoală în Basarabia în care se preda româna sub ruşi?

Care era şcoala în care elevii vorbeau cel mai prost ruseşte? Nu seminarul? Şi din ce cauză? Pentru că aici erau fiii de preoţi care nu posedau bine limba rusă.

Dar un ultim argument: cine a scos singurele ziare româneşti după 1905-1906? Nu seminariştii? Şi cine au format majoritatea naţionaliştilor basarabeni dinainte de război? Ce şcoală a făcut I. Pelivan, Pan Halippa, Ion Inculeţ, Alecu Mateevici, Sergiu Niţă, Dimitrie Bogoş şi alte zeci de fruntaşi ai vieţii publice basarabene? Dar deputaţii Sfatului Ţării, n-aua vut printre ei cel mai mare număr al seminariştilor?

Nu mai erau aceştia rodul atmosferei naţionale din Biserica basarabeană şi instituţiile ei? Ş-atunci, cum se pot face asemenea afirmaţii? Cum se poate nega istoria?

Au fost făcute intenţionat? Îi rău! Şi-i condamnabil. Căci această ne dovedeşte trist decădere şi întunecime a conştiinţei morale a omului nostru politic.

Au fost făcute din necunoaşterea realităţii? Şi mai prost! Pentru că bunul-simţ şi prudenţa nu admit să ne jucăm cu afirmaţiile.

Sau poate dl Crihan nu poate suferi Biserica? Da? Atunci, pentru asemenea cazuri, avem graniţa deschisă spre răsărit.

(„Raza”, an.VI, nr. 293, 22 martie 1936, p.1)

Sursa: Vasile Ţepordei, „Scrieri alese”, Editura „FLUX”, Chişinău, 2005

Anunțuri
Standard

Un gând despre „Vasile Ţepordei: „Biserica basarabeană rusificatoare?”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s