Comuniştii s-au autoparalizat politic


ImagineIată că noul acord pentru crearea unei coaliţii majoritare a fost semnat, nu fără ajutorul PCRM, care a readus la situaţia de paritate toate componentele fostei AIE. Devine evident faptul că Partidul Comuniştilor nu îşi doreşte asumarea unei guvernări, ci susţinerea actualei situaţii. De altfel, este puţin probabil ca PCRM să fie capabilă să preia guvernarea, chiar dacă ar obţine o majoritate parlamentară. Să ne amintim că problema cadrelor a exista în rândul comuniştilor chiar şi în anul 2001, când partidul era în plină ascensiune. Practic, atunci guvernarea a fost lăsată pe seama cadrelor din guvernele precedente, ceea ce explica impotenţa comuniştilor în impunerea unor schimbări radicale în politica moldovenească timp de opt ani.

Eşecul PCRM este dictat de strategia greşită pe care au ales-o de la bun început. În loc de a stabili o relaţie clară şi stabilă cu una din componentele fostei AIE, comuniştii au preferat să joace pe mai multe fronturi, încercând din când în când să muşte din alianţă, făcă a avea o viziune clară asupra creării unei viitoare guvernări. Unicul principiu de care s-au condus comuniştii a fost „cu cât mai rău, cu atât mai bine”, atacând haotic pe toţi în dreapta şi stânga, crezând naiv că înrăutăţirea situaţiei în ţară ar însemna implicit ascensiunea PCRM. Comuniştii au lovit sistematic şi iraţional în PD şi PLDM, asemenea unui cazac orbit de beţie, preferând „totul sau nimic”. PCRM şi-a erodat capitalul de încredere faţă de potenţialii săi parteneri politici, ceea ce a făcut imposibilă orice negociere.

Însăşi votul comun cu PD împotriva PLDM, apoi cu PLDM împotriva PD a compromis oarecum autoritatea PCRM. În timp ce au promovat mesajul „noi suntem unica forţă pozitivă”, au jucat pe două capete, sugerând uneori că „Filat nu este chiar atât de rău”, alteori „Plahotniuc nu este chiar atât de rău”. În cele din urmă, imaginea „duşmanului de moarte” s-a diluat oarecum, lăsând comuniştii cu ochii în soare. Cine este “inamicul numărul unu”? Liberalii “unionişti”, cu care Voronin va trebui să împartă calitatea de opoziţie?

Odată ce calculele nu s-au adeverit, echipa lui Voronin s-a pomenit paralizată şi izolată din nou pe scena politică, având o singură opţiune: să aştepte dezintegrarea din interior a noii guvernări. Din câte am văzut în ultimii patru ani, dezintegrarea unei coaliţii de guvernarea nu înseamnă neapărat revenirea PCRM. Şopârla îşi lasă la nevoie coada, dar mai are capacitatea de a-şi creşte o nouă coadă.

Comuniştii s-au autoparalizat politic

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s