Din nou despre relaţiile România – Federaţia Rusă


dan-dungaciuContinui să mă minunez de capacitatea unor oameni de a se preschimba, acolo pe unde nici nu te aştepţi. Iată zilele acestea citeam un articol semnat de profesorul şi sociologul Dan Dungaciu (un euroatlantist convins), despre care aveam tot mai multe impresii proaste, în ultimul timp. Analiza lui vizează relaţiile dintre Ungaria şi Federaţia Rusă şi rolul României în acest context.

Pe scurt, ideea domnului profesor este următoarea: Ungaria, în calitatea sa de inamic al României, îşi construieşte o alternativă în cazul unei izolări internaţionale, cultivând relaţii bune cu Rusia, în timp ce România s-ar putea trezi izolată în cazul eşecului „proiectului European”. Concluzia: statul român trebuie să purceadă la dezvoltarea relaţiilor cu Rusia, însă cu condiţia controlului statul român asupra sectorului energetic.

Aici apare întrebarea: în ce măsură putem vorbi de „controlul sectorului energetic” în timp ce România este nevoită să purceadă la liberalizarea pieţii energetice la comanda Comisiei Europene, iar o bună parte din sectorul energetic este deja sub controlul companiilor stăine, care nu au nimic în comun cu interesele naţionale ale României?

Da, România va fi nevoită, mai devreme sau mai târziu, să revină la un regim de relaţii diplomatice „active” (ca să nu spun „normale”) cu Federaţia Rusă, însă în calitate de cine/ce? În calitate de o bază militară a NATO? În calitate de o colonie africană? În calitate de land German? În calitate de provincie a Ungariei? În calitate de federaţie de „euroregiuni”? Sau poate în calitate de state suveran şi independent? Clasa politică de la Bucureşti trebuie să se determine în această problemă, odată şi odată.

Atât timp cât la Bucureşti nu există o clasă politică care poate vorbi la modul serios în numele propriu, nu în calitate de purtărori de cuvânt a patronilor din Vest, Rusia nu va lua în serios România. La ora actuală, în România nu există niciun lider politic care ar putea vorbi în numele României şi poporului român.  Reieşind din acestea, la ce bun Rusia sau China să negocieze cu un vasal, dacă ar putea negocia cu mai mult succes cu unul din seniorii săi? Mai ales că „seniorii” nu se arată deloc frustraţi de nişte conflicte istorice.

Din nou despre relaţiile România – Federaţia Rusă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s