Când vom depăşi etapa „limbă şi alfabet”?


Marea-Adunare_independenta_2

Republica Moldova are limbă. În sfârşit, după 24 de ani de supraeforturi intelectuale, floarea românităţii basarabene a obţinut izbânda cea mare – sintagma „limba româna” este pusă pe aceeaşi treaptă cu „limba moldovenească”. Acum, de noi se poate mândri întreaga Europă, visul şi idealul întregii intelectualităţi basarabene a fost împlinit. Acum putem întâlni cu sufletul împăcat orice asteroid sau cometă.

Doar că mie nu prea îmi sare inima de piept a bucurie. Privesc dintr-o parte cei 22 de ani de independenţă şi am senzaţia că am trăit într-un loc în care nu se întâmplă nimic. Într-un margine de lume, o mică provincie sau un cătun, unde nişte probleme mărunte sunt dezbătute aprins şi ridicate la nivelul unor probleme globale. Timp de 22 de ani am pendulat între glotonim şi etnonim şi, atunci, când ni se pare că am mai crescut un pic, din nou reducem toată existenţa noastră politică la „limbă şi alfabet”. Cum ar fi să intraţi într-o academie de ştiinţe şi să surprindeţi pe academicieni cum învaţă să citească? Vă veţi bucura? Veţi sări din papuci până în tavan de fericire? Eu cred că veţi simţi un gust amar şi o dezamăgire profundă în toată „ştiinţa moldovenească”. De unde atunci atâta mulţumire de „reușitele noastre ca societate, ca ţară?  În ultimii ani, nu am observat nicio urmă de progres, în afară de internet, malluri şi telefonie mobilă. În schimb, acum aveţi limbă? Bravo vouă!

În anul 1989, mulţumile ieşeau în stradă cu o singură lozincă: „limbă şi alfabet!”. Nu s-a cerut democraţie, libertate economică, protecţia familiei, educaţie de calitate, autonomie locală. Înţeleg prea bine că pentru acea perioadă erau nişte chestii prea complicate, prea abstracte şi prea ireale. Dar au trecut 24 de ani şi noi tot la faza de „limbă şi alfabet” am rămas, de parcă am continua să fim acel popor mic şi nepăstuit, care abia a ieşit de sub ruinele imperiului. În toţi aceşti ani, nu am reuşit să ajungem nici măcar  la o etapă de a discuta despre nişte idealuri politice, morale şi spirituale, despre rostul şi misiunea noastră în istorie (dacă am putea pretinde la aşa ceva, desigur), iar toate acestea ar trebui să definească cu adevărat identitatea noastră, nicidecum limba în calitatea ei de sistem gramatical şi lexical.

Când vom depăşi etapa „limbă şi alfabet”?

Un gând despre &8222;Când vom depăşi etapa „limbă şi alfabet”?&8221;

  1. Limba si alfabetul au si ele importanta lor !

    Suntem cea mai prigonita limba din lume, in Serbia si astazi se dau razboaie sa interzica limba romana in biserica si in scoala, s-a murit pentru ea.

    Suntem singura tara care avem liturghia in limba romana, restul le au in limbi moarte, vechi, iar oamenii nu pot asculta decat predica in limba moderna, neintelegand nimic. E un factor de viata si de moarte limba, prigonita si inlantuita, acum batjocorita de limbajul politic corect, de lemn, dar ea trebuie sa reziste.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s