Pentru un eurasianism românesc


Criza financiară şi economică din spaţiul european a descoperit şi accentuat diferențele regionale din UE, care nu vor putea fi depăşite niciodată. Nu e vorba doar de o dezvoltare a economiei, dar şi de anumite particularități istorice, culturale dar şi interese geopolitice. Iată de ce o divizare a Europei în regiuni devine inevitabilă. Acum vreo trei ani (în 2011), m-am aventurat într-o micuţă analiză a reconfigurării spaţiului eurasiatic. Chiar aşa am şi numit articolul – „Noua ordine continentală în Eurasia”. Îl găsiţi aici.

În contextul ultimelor schimbări, cred astfel de tendinţe ar putea devenit tot mai accentuate, mai ales în contextul intenţiei de a semna Tratatul Transatlantic, care ar putea trezi nişte nemulţumiri printre segmentele care nu s-ar simţi bine într-o „piaţă unică transatlantică”.

Trecând peste toate procesele complicate din spaţiul European, în mod special, aş vrea să atrag atenţia asupra perspectivelor României şi Republicii Moldova în viitorul mai apropiat sau îndepărtat.

Aflate la periferia Europei, România, Republica Moldova, nu vor avea o altă perspectivă decât intensificarea integrării regionale. Să numim ipotetic acest nou proiect regional – „Uniunea Balcanică”, care ar putea cuprinde şi aşa state precum Serbia, Macedonia, Muntenegru sau Grecia.

Un astfel de nou jucător politic ar putea juca rolul pe care l-a avut cândva Imperiul Bizantin sau Imperiul Otoman – un pod dintre Orient şi Occident. Relaţiile cu Turcia, Iran sau China,  ar permite obţinerea unor resurse ieftine, în timp ce relaţia cu Occidentul – noi tehnologii, fapt care ar spori din capacitatea concurenţială ale ţărilor balcanice. Balcanii, ar putea deveni un nod important într-o nouă „Cale a mătasii”.

Desigur, României i-ar reveni rolul central în promovarea unui astfel proiect geopolitic, care ar putea valorifica experienţa bogată a României în relaţiile cu Orientul, experienţă pe care nu are niciun alt stat balcanic. Aici ar fi nevoie şi de dezvoltarea unor viziuni strategice clare şi de lungă durată atât în ce priveşte  spaţiul balcanic, cât şi în construcţia unor noi sisteme de relaţii economice, diplomatice şi culturale în spaţiul eurasiatic – fapt care va necesita sporirea investiţiilor în sfera educaţiei şi cercetării în sfera ştiinţelor socio-umane. Desigur, un astfel de proiect naţional nu va putea fi imaginat fără o nouă elită politică, care ar fi capabilă să conştientizeze importanţă luptei pentru interesele spaţiului balcanic şi suveranitatea României.

Să numim această viziune „eurasianism românesc” – ca o tentativă de redefinire a rolului României pe plan continental şi reafirmarea ei în calitate de putere suverană.

Pentru un eurasianism românesc

2 gânduri despre &8222;Pentru un eurasianism românesc&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s