Din nou, despre „contracararea extremismului” la moldoveni


(în foto: steagul flotei aeriene a Finlandei)

De ceva ani, înlegislaţia occidentală este evitat termenul de „extremist”, mai des fiind întâlnită practica combaterii „discursului de ură” (rasism, xenofobie, homofobie) şi a „terorismului”. În acest sens, Republica Moldova este mai curând apropiată de practica Federaţiei Ruse şi Ucrainei, decât occidentului. În legea cu privire la contracararea activităţii extremiste, pe lângă acţiuni violente, extremismul este definit prin orice „atitudine exagerată”. Cine şi cum determină măsura în care o opinie sau atitudine este „exagerată”, rămâne un mister.

Simbolurile „extremiste”

Interzicerea anumitor simboluri sau organizaţii ţine deja de particularităţile istorice a fiecărui stat. În Germania, nu este interzisă explicit svastica, ci utilizarea oricărui simbol care se asociază cu Partidul Naţional-Socialist. („Codul Penal”, secţiunea 86a – „Utilizarea simbolurilor organizaţiilor neconstituţionale”)[1], în timp ce în SUA, utilizarea svasticii este considerată o manifestare a dreptului la libera exprimare, garantată de Constituţie. În Lituania svastica este considerat un simbol naţional[2], iar în Finlanda un simbol oficial al comandamentului flotei aerene[3]. În Franţa negarea holocaustului este pedepsită penal, în timp ce în Spania, este permisă negarea şi chiar aprobarea holocaustului (în acest sens există şi o decizie a Curţii Constituţionale)[4]. Surpinzător, dar până în acest an, în Israel utilizarea publică a simbolurilor naziste şi propagarea nazismului era un fapt perfect legal. O iniţiativă legislativă prin care s-ar interzice utilizarea simbolurilor naziste a apărut în parlamentul israelian abia în ianuarie 2014. În Ungaria, în februarie 2013, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională legea prin care era interzisă afişarea publică a simbolurilor naziste[5]. De asemenea, utilizarea simbolurilor naziste este perfect legală în Marea Britanie, Canada, Cehia, Finlanda şi Cipru.

Se pare că interzicerea simbolurilor naziste nu prea avut efect nici în Germania, pentru că grupările de extrema dreaptă au recurs de fiecare dată la alte simboluri, ocolind normele penale. Spre exemplu, începând cu 60 ai secolului XX, a devenit foarte răspândit simbolul crucii celtice, utilizarea căreia nu este interzisă de nicio legislaţie. Unele grupări rasiste din SUA folosesc imaginea iepuraşului alb, ca expresie a ideilor rasiste[6]. Astfel, interzicerea unor simboluri este lipsită de orice fundament iraţional, întrucât orice mişcare de extrema dreaptă sau teroristă va căuta mereu să utilizeze alte simboluri decât cele interzise de lege. Svastica nu este decât un simbol preluat de naţional-socialiştii germani în contextul perioadei interbelice, ca un element al marketingului politic. În ţările în care libertatea expresiei a devenit o tradiţie, este inamiganil ca afişarea unui anumit desen, tatuaj, steag sau citirea unei cărţi să fie pedepsită penal. Presupoziția că un simbol ar putea produce violenţă e mai mult decât absurdă.

În Republica Moldova, antipatia şi oroarea faţă de termenii precum „fascism” sau „naţional-socialism” nu este justificată istoric, întrucât pe teritoriul nostru nu au existat şi nu au funcţionat niciodată organizaţii sau mişcării care ar fi promovat astfel de doctrine politice. Frica faţă de aceste noţiuni este legată mai curând de patologii postbelice, de imaginarul sovietic al „duşmanului de moarte” în război. Nici legislaţia Republicii Moldova nu interzice explicit şi direct svastica, ci toate simbolurile asociate cumva cu nazismul, precum şi simbolurile care pot fi confundate cu simbolurile naziste. În schimb, legislaţia moldovenească nu interzice utilizarea simbolurilor fasciste sau falangiste.

Tribunalul de la Nurenberg

În pofida unor mitologii înrădăcinate în conştiinţa coelctivă de după cel de-al doilea război mondial, pentru unii ar fi şocant să afle că Tribunalul de la Nurenberg nu a condamnat nici nazismul, nici organizaţiile naziste sau fasciste. În decizia finală a Tribunalului Internaţional figurează doar persoane şi grupuri de persoane, care se fac vinovate de crime de război şi crime împotriva umanităţii, însă nu figurează nicio organizaţie, simboluri, doctrină sau ideologie. Să ne amintim că în perioada regimului Hitler, un număr foarte mare de germani erau înregimentaţi fie în structuri de stat, fie în organizaţii naziste. Condamnarea organizaţiilor, ar fi însemnat condamnarea milioanelor de oameni, care nu se fac vinovaţi de niciun fel de crime.

„Discursul de ură”

Dincolo de simboluri, o atenţie mai sporită în legislaţia occidentală o are aşa-numitul „discurs de ură” („hate speech”), care vine înlocuiască termenul de „extremism”. Prin „discrus de ură” se înţelege discursul public care poate determina acţiuni violente împotriva unor categorii sociale sau drepturilor constituţionale ale acestor categorii. Desigur, nici acest termen nu este ferit de abuzuri, în dependenţă de specificul socio-cultural al fiecărei societăţi.

Terorism

Terorismul este un alt termen care înlocuieşte noţiunea de „extremism” în legislaţia occidentală, presupunând acţiunile violente şi acţiuni periculoase pentru viaţa şi sănătatea cetăţenilor, precum şi acelea care urmăresc răsturnarea ordinii constituţionale prin mijloace violente sau influenţarea luării deciziilor ale instituţiilor publice prin ameninţare aplicarea forţei sau prin aplicarea forţei. În legislaţia moldovenească este inclusă şi un „know-how” băştinaş în definirea terorismului – „ideologia violenţei”.

Concluzie

În Republica Moldova, un fenomen este vizat de două legi, care se dublează – „legea cu privire contracararea activităţilor extremiste” şi „legea cu privire la combaterea terorismului”. În mod normal, reformarea firească a domeniului securităţii naţionale ar trebui să fie însoţită de abrogarea primii legi şi modificarea celei de a doua, introducându-se definiţii clare, care nu ar lăsa loc de interpretări eronate. Dar nu se ştie când va vea loc acest lucru. În primul rând, trebuie evitaţi termeni care fac referinţă la vreo doctrină politică sau simboluri politice. În al doilea rând, activitatea de prevenire şi combatere terorismului trebuie să vizeze exclusiv acţiunile violente şi chemarea la violenţă, fără a viza libertatea de expresie. Serviciul de Securitate trebuie să aibă în atenţie adevăratele pericole pentru securitatea statului, nu activitatea de poliţie politică în duhul KGB-ului din perioada apusul imperiului şi alergatul după adolescenţii teribilişti.

Din nou, despre „contracararea extremismului” la moldoveni

Un gând despre &8222;Din nou, despre „contracararea extremismului” la moldoveni&8221;

  1. […] În Republica Moldova, un fenomen este vizat de două legi, care se dublează – „legea cu privire contracararea activităţilor extremiste” şi „legea cu privire la combaterea terorismului”. În mod normal, reformarea firească a domeniului securităţii naţionale ar trebui să fie însoţită de abrogarea primii legi şi modificarea celei de a doua, introducându-se definiţii clare, care nu ar lăsa loc de interpretări eronate. Dar nu se ştie când va vea loc acest lucru. În primul rând, trebuie evitaţi termeni care fac referinţă la vreo doctrină politică sau simboluri politice. În al doilea rând, activitatea de prevenire şi combatere terorismului trebuie să vizeze exclusiv acţiunile violente şi chemarea la violenţă, fără a viza libertatea de expresie. Serviciul de Securitate trebuie să aibă în atenţie adevăratele pericole pentru securitatea statului, nu activitatea de poliţie politică în duhul KGB-ului din perioada apusul imperiului şi alergatul după adolescenţii teribilişti. De Octavian Racu […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s