Cât va mai rezista Ucraina?


Panica, isteria şi protestele masive ale populaţiei împotriva mobilizării populaţiei masculine în războiul civil din est dezvăluie anumite realităţi pe care autorităţile de la Kiev le-au ignorat de mai mult timp:

Ucrainenii nu înţeleg ce se întâmplă în Estul ţării – informaţiile sunt controversate. Spaţiul mediatic este subrasaturat de informaţii false aruncate atât de activiştii ucraineni, cât şi ruşi. În timp ce în societate se vorbeşte despre război, autorităţile de la Kiev refuză să declare stare de război, vorbind de necesitatea vitală de a menţine relaţiile economice cu Rusia. Aici apare o desonanţă cognitivă – Rusia este zilnic înfierată drept agresor, în timp ce la nivel înalt, relaţiile economice şi diplomatice nu au suferit niciun fel de schimbări. Etnicii români percep conflictul din Estul ţării ca un conflict politic intern, în care ucrainenii rusofoni se confruntă cu ucrainenii naţionalişti. Din aceste motive, ei nu simt nicio necesitate şi obligaţie să moară pentru nişte interese şi idei străine. Să nu uităm că în alegerile parlamentare şi prezidenţiale, etnicii români au votat preponderent cu Victor Ianucovici şi Partidul Regiunilor, fără a avea sentimente proruse.

În societatea ucraineană lipseşte orice coeziune civică – „euromaidanul”, în pofida eforturilor propagandistice ale Kievului de a-l prezent drept o „revoluţie internaţionalistă proeuropeană”, este percepută de cetăţenii Ucrainei ca o revoluţie etnică.  Etnicii români, maghiari, ruşi se simt străini de evenimentele politice din capitală, percepându-le strict ca o ascensiune a forţelor de extrema dreaptă. În oarecare măsură, aceste temeri le-au fost confirmate prin faptul că printre primele măsuri luate după „revoluţie” a fost anularea legislaţiei lingvistice şi introducerea pedepsei penale pentru deţinătorii de dublă cetăţenie. E adevărat că preşedintele în exerciţiu de atunci – Turcinov, a refuzat promulgarea acestor proiecte de legi, însă sentimentul înstrăinării şi insecurităţii a rămas.

Ucrainenii nu au încredere în guvern şi capacitatea de luptă a ţării – acest lucru s-a accentuat după ce prim-ministru Iaţeniuk şi-a anunţat demisia, iar partidul Svoboda şi UDAR au anunţat că părăsesc coaliţia de guvernare. În acelaşi timp, zilnic sosesc continuu mesaje despre sute de soldaţi morţi sau aflaţi în încercuire din cauza lipsei cronice a muniţiilor, armei şi hranei. Instituţiile de forţă au anunţat şi reţinerea unui general al armatei ucrainene (numele căruia nu a fost făcut public), care ar fi transmis insurgenţilor proruşi informaţii secrete despre mişcarea trupelor, care s-au soldat cu noi victime. În acelaşi timp, potrivit unor estimări, fiecare lună de război costă Ucraina între 3-7 milioane dolari. Kievul a mizat pe locuitorii din Vestul Ucrainei, care sunt consideraţi cei mai naţionalişti, însă nici Guvernul nu s-a aşteptat la astfel de reacţii violente ale populaţiei.

Deocamdată, se pare că obiectul central al insurgenţilor proruşi este rezistenţa o perioadă cât mai îndelungată, până la epuizarea părţii adverse. Kievul nu va avea capacitatea de a duce un război o perioadă îndelungată fără o susţinere considerabilă din partea occidentului cu armament şi bani, condiţiile acumulării împrumuturilor şi paralizarea vieţii economice în zonele industriale. Deocamdată, în afară de susţinere politică şi verbală, Ucraina nu a primit nimic. În aceste condiţii, Moscova ar miza cel mai mult pe scenariul încheierii unui armistiţiu, care ar conserva starea de fapt, după modelul conflictului transnistrian. În acest fel, Kremlinul ar evita reacţii violente în interiorul ţării şi ar stabiliza relaţiile cu occidentul. Se pare că anume acest scenariu este cel mai probabil până la sfârşitul toamnei.

Cât va mai rezista Ucraina?

3 gânduri despre &8222;Cât va mai rezista Ucraina?&8221;

  1. […] Deocamdată, se pare că obiectul central al insurgenţilor proruşi este rezistenţa o perioadă cât mai îndelungată, până la epuizarea părţii adverse. Kievul nu va avea capacitatea de a duce un război o perioadă îndelungată fără o susţinere considerabilă din partea occidentului cu armament şi bani, condiţiile acumulării împrumuturilor şi paralizarea vieţii economice în zonele industriale. Deocamdată, în afară de susţinere politică şi verbală, Ucraina nu a primit nimic. În aceste condiţii, Moscova ar miza cel mai mult pe scenariul încheierii unui armistiţiu, care ar conserva starea de fapt, după modelul conflictului transnistrian. În acest fel, Kremlinul ar evita reacţii violente în interiorul ţării şi ar stabiliza relaţiile cu occidentul. Se pare că anume acest scenariu este cel mai probabil până la sfârşitul toamnei. De Octavian Racu […]

    Apreciază

  2. […] Deocamdată, se pare că obiectul central al insurgenţilor proruşi este rezistenţa o perioadă cât mai îndelungată, până la epuizarea părţii adverse. Kievul nu va avea capacitatea de a duce un război o perioadă îndelungată fără o susţinere considerabilă din partea occidentului cu armament şi bani, condiţiile acumulării împrumuturilor şi paralizarea vieţii economice în zonele industriale. Deocamdată, în afară de susţinere politică şi verbală, Ucraina nu a primit nimic. În aceste condiţii, Moscova ar miza cel mai mult pe scenariul încheierii unui armistiţiu, care ar conserva starea de fapt, după modelul conflictului transnistrian. În acest fel, Kremlinul ar evita reacţii violente în interiorul ţării şi ar stabiliza relaţiile cu occidentul. Se pare că anume acest scenariu este cel mai probabil până la sfârşitul toamnei. De Octavian Racu […]

    Apreciază

  3. […] Deocamdată, se pare că obiectul central al insurgenţilor proruşi este rezistenţa o perioadă cât mai îndelungată, până la epuizarea părţii adverse. Kievul nu va avea capacitatea de a duce un război o perioadă îndelungată fără o susţinere considerabilă din partea occidentului cu armament şi bani, condiţiile acumulării împrumuturilor şi paralizarea vieţii economice în zonele industriale. Deocamdată, în afară de susţinere politică şi verbală, Ucraina nu a primit nimic. În aceste condiţii, Moscova ar miza cel mai mult pe scenariul încheierii unui armistiţiu, care ar conserva starea de fapt, după modelul conflictului transnistrian. În acest fel, Kremlinul ar evita reacţii violente în interiorul ţării şi ar stabiliza relaţiile cu occidentul. Se pare că anume acest scenariu este cel mai probabil până la sfârşitul toamnei. De Octavian Racuhttp://www.frontpress.ro/ […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s