Pentru o redefinire și revalorizare a suveranității naționale


În era globalizării, ideea suveranității pare a fi una perimată, dat fiind invocată interdependența în cadrul sistemului economic global și relațiile internaționale. Totuși, ultimele evoluții în sfera socială și economică la nivel mondial, care o redefinire și revalorizare a ideii de suveranitate națională.

Integrarea statelor în cadrul unor structuri supranaționale avea o logică dictată de situația postbelică: necesitatea asigurării securității militare, energetice și deschiderea unor noi piețe de desfacere pentru corporațiile transnaționale. Ca și în cazul sistemului global, structurile supranaționale nu au putut evita structurarea pe zone-nucleu și zone periferice. Adică, state care beneficiază din plin de avantajele integrării și statele care sunt nevoite să joace rolul de sursă de brațe ieftine de muncă și piață de desfacere. În astfel de condiții, în măsura continuării proceselor integraționiste, regiunile bogate devin mai bogate, iar regiunile sărace devin și mai sărace.

Pe lângă aceasta, entitățile mari nu au reușit să facă față unor probleme cu care se confruntă tot mai multe regiuni: securitatea alimentară, ecologică și securitatea demografică. Astfel de probleme existențiale nu se pot afla decât în competența unor structuri naționale sau locale, care sunt legate strâns cu specificul cultural, social și economic al fiecărui stat sau regiune. Pe măsura centralizării Uniunii Europene, spre exemplu, apar tot mai multe probleme, la care această structură nu poate face față, cum ar fi agricultura, alimentația, educația, migrația etc.

Astfel, revenirea la ideea suveranității națională vine azi ca o absolută necesitate, ca un răspuns la amenințările asupra securității naționale. Suveranitatea nu mai poate fi un moft romantic, ci redevine un drept absolut al unei autorități naționale reprezentative de a lua decizii fundamentale, care țin de existența poporului unui stat, care țin de siguranța unei națiuni și continuitatea ei în istorie. E vorba de administrarea bună a resurselor naturale, de repartizarea hranei și apei potabile, de vegherea asupra stării ecologice și protecția sănătății populației, eradicarea sărăciei, pregătirea și utilizarea resurselor umane în interes național, probleme care au devenit azi mult mai stringente decât eventualitatea unor conflicte militare.

Practic, națiunile au în față două opțiuni majore: renunțarea treptată la suveranitatea națională, însoțită și cu cedarea  dreptului asupra administrării propriu teritoriu, în numele unei securități militare și pieții comune, sau consolidarea instituțiilor politice naționale, preluarea unor atribuții cedate factorilor externi, de dragul rezolvării unor probleme vitale pentru existența unui popor.

Pentru o redefinire și revalorizare a suveranității naționale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s