Dimensiunile identității românești


Ce înseamnă a fi român? Pare a fi o întrebare simplă, care nu are nevoie de prea multe argumente, însă în veacul în care diferențele identitare se află sub pericolul de a fi șterse de valul uniformizatori, revenirea la o astfel de chestiune devine o necesitate absolută.

În plină modernitate, conștiința națională a devenit o formă de identificare cu o formațiune statală, cu anumite simboluri. Mai noi, a fi român presupune să ții cu selecționata națională de fotbal sau cu reprezentantul României la Eurovision. Imaginile, formele fără conținut, etichetele, simpla asociere oarbă au devenit un substitut al identității etnico-civilizaționale. Valorile au fost înlocuit cu niște lozinci patriotarde, mitologia tradițională a fost înlocuită cu psihoza maselor.

Totuși, dincolo de aceste perdele de fum, ce înseamnă a fi român?

Orice identitate etno-civilizațională presupune o viziune exhaustivă asupra lumii. Identitatea presupune apartenența individului și a unei colectivități la un cosmos pictat de inconștientul colectiv. Nu voi exagera deloc dacă voi spune că identitatea etnică își are rădăcini profund religioase. În afara fenomenului religios (fie vorba de rămășițele precreștine, fie e vorba de creștinism sau islam), prin prisma căruia omul înțelege sensul existenței sale și a lumii înconjurătoare, nu există fenomenul etnic.  Iată de ce un ateu, un homosexual, un comunist sau liberal nu pot aparține prin definiție unei entități naționale, atunci când nu consonează cu profunzimele universului etno-spiritual.

Așa, putem vorbi de mai multe dimensiuni ale identității etno-civilizaționale, care izvorăsc din modul de a percepe lumea și natura ființei umane:

  • Identitatea sexuală – care presupune o definire clară a feminității și masculinității, a relațiilor dintre bărbați și femei, dar și valoarea familiei.
  • Identitatea economică – presupune o etică a muncii, raportarea valorilor materiale la cele moral-spirituale, dar și atitudine față de proprietatea privată. În cazul românilor, un exemplu ar fi etica răzeșilor și păstorilor.
  • Identitatea politică – implică modul în care percepem relațiile de putere, modul în care definim dușmanul politic.
  • Identitatea religioasă – mitologia tradițională și împărtășirea unor dogme și canoane realigioase care țin de un cult religios.
  • Identitatea juridică – presupune criteriile determinării binelui și răului. Metodele în care răul este eradicat, dar și modul în care sunt rezolvate conflictele din cadrul comunității. Un exemplu ar fi “legea pământului” la comunitățile românești.

Toate acestea, în ansamblu, definesc ceea ce presupunem a fi identitatea națională, iar reafirmarea ei presupune reafirmarea valorilor care îi stau la bază. Nu poți fi român dacă nu ești adeptul familiei tradiționale românești. Nu ești român dacă îți lipsește noțiunea de „moșie”. Nu ești român, dacă nu ești și un creștin-ortodox.

Întrebarea „cine suntem?” are sens doar atunci când putem răspunde și la întrebarea „în ce credem?”. Or, omul care nu crede în nimic, nu poate fi membru al unei comuniuni a oamenilor care cred în realități metafizice, așa cum este fenomenul etno-civilizațional.

Dimensiunile identității românești

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s