Ce învățăminte pot trage moldovenii de la fenomenul#colectiv?


Cei de la Chișinău, în special, segmentul tânăr, ONG-ist, jurnaliști, s-au cam grăbit să elogieze izbucnirea spiritului civic în România. Desigur, a căzut un Guvern, dar nu din cauza celor din stradă, ci din cauza fricii de isteria mediatică pe fonul tragediei din Colectiv. Victor Ponta s-a dovedit a fi unul slab, care nu a știut să-și asume niște responsabilități într-un moment tensionant. Nimic mai mult.

Un contraexemplu ar fi premierul ungar Viktor Orban, care nu s-a lăsat intimidat de acțiunile de stradă, mult mai masive decât cele de la București, la care se adăugaseră și presiunile puternice din afară, continuându-și politica de consolidare a suveranității naționale și sporirea importanței regionale și continentale a țării. Victor Ponta a picat marele examen politic și istoric. Nu a reușit să devină un Orban al României.

Indiferent de mișcările de stradă, oricum urmează să vină un alt Guvern, care va reprezenta aceeași clasă politică, fără să se mai schimbe ceva substanțial. Peste o săptămână, fenomenul #colectiv va rămâne doar un fapt divers în arhivele presei, fără a reuși să se ridice la nivelul fenomenului Pieței Universității din 1990.

Așadar, s-a trezit oare “spiritul civic” la tinerii români?

Ca întotdeauna, morții și sentimentul oroarei față de fenomenul morții, electrizează mulțimea, indiferent de nivelul “culturii politice”. De fapt, probabil, majoritatea din cei care au urmărit atent ceea ce se întâmplă în piață, au înțeles că acolo nici nu miroase a “cultură politică”, așa cum e descrisă în manualele de politologie. Să ne amintim că și evenimentele de la Chișinău, de la 7 aprilie 2009, au crescut în intensitate, după ce așa-numita presa “anticomunistă” a lansat informații despre morți, cadavre sau tancuri rusești, care se mișcă spre Chișinău. Ca și la București, la Chișinău au existat explozii de furie a maselor,  exact așa cum sunt ele descrise în tratatele de psihologie socială, nici vorbă de o acțiune politică rațională sau “spirit civic”, direcționat spre o țintă clară.

Am văzut doar emoții în exces, exact așa cum le mai vedem cu ocazia concertelor sau meciurilor de fotbal, când microbiștii ies în stradă pentru a-și manifesta furia sau entuziasmul față de rezultatele jocului. Momentele au fost similar.

Manifestanții nu au știut să se organizeze, nu au știut să emane niște idei, cu atât mai mult obiective, iar aceasta nu este o problemă a momentului, ci o problemă a unei generații. Anarhism, respingerea oricăror valori, lipsa de respect față de principiul autorității, egoism, superficialitate, snobism, lipsa spiritului de organizare și multe altele, care fac pe actualii tinerii mult mai vulnerabili la manupulare, decât generațiile trecute. Așa cum s-a exprimat azi seara Cosmin Gușă la Realitatea.net, avem de a face cu rebuturile unui sistem de învățământ, care a ajuns și el un rebut. A observat cum a decurs desemnarea candidaților din partea străzii, pentru consultările cu Klaus Iohhanis? A fost destul să citim lista primelor 10 persoane, care ar fi cele mai reprezentative, pentru a înțelege care este nivelul de cultură și în ce lume paralelă trăiește “noua generație”. Această problemă nu e doar a României sau Republicii Moldova. Din păcate, e o tendință globală, care poate fi observată cel mai bine în Occident.

Să revin totuși la “activismul civic”.  De ce anul acesta, la Chișinău, nu am avut acțiuni de proteste de aceeași intesitate ca celea de la București? Suntem noi mai puțin activi politic, avem mai puțină educație civică? Nu, interesul față de politică în RM este cu mult mai ridicat decât în România. Suntem mai „mămăligari”? Nu. Nu cred că există o mare diferență în mentalitate între ambele maluri ale Prutului. După nivelul de „mămăligărie” ne egalăm perfect. Mai mult decât atât: e un element, care ne demonstrează, odată în plus, că suntem de un neam și de o minte.

Răspunsul e ceva mai simplu: nu a curs sânge și nu am avut cadavre în Piața Marii Adunări Naționale. Slava Domnului, zic eu. Decât să moară oameni nevinovați pentru prostiile cuiva, mai bine încercăm să schimbăm lucrurile prin alte metode decât acțiunile de stradă.

Ce învățăminte pot trage moldovenii de la fenomenul#colectiv?

Un gând despre &8222;Ce învățăminte pot trage moldovenii de la fenomenul#colectiv?&8221;

  1. iubire zice:

    Daca nu am fi mamaligari, am fi cei mai geniali, dar si cei mai mandri, iar mandria este pacat de moarte. Daca am fi dreptcredinciosi, insa, ne-am smeri si nu am mai fi mamaligari si am fi cei mai geniali. Nevinovat nu poate fi nimeni si nimeni nu moare din prostia altcuiva.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s