basarabia, Geopolitica

Este ambasadorul SUA de la Chișinău un filorus?


Declarațiile ambasadorului SUA de la Chișinău sunt pe cale să producă o adevărată revoluție în mințile adepților unionismului din Basarabia, nuanțând foarte clar faptul că agenda SUA de extindere a frontierelor euro-atlantice nu presupune o agendă de unificare a Republicii Moldova cu România. În harta geopolitică americană, în ceea ce privește relațiile cu Federația Rusă, pachetului problemelor Ucrainei și Republicii Moldova i se rezervă un rol separat.

Enunțarea ideii de “națiune moldovenească” nici pe departe nu presupune o susținere a unor curente filoruse. Dimpotrivă, prin filiera rețelelor miliardarului american George Soros, în ultimii ani, în spațiul public din Basarabia se încearcă promovarea activă a așa-numitului concept al “națiunii civice”. Desigur, e vorba de un nou tip de moldovenism, care, de această dată, nu se alimentează din tezele ideologilor sovietici, ci tocmai din tezele liberalilor americani.

Cine stăpânește lumea ideilor, controlează și realitățile politice și sociale. Iată de ce abordarea SUA, care nu este nicidecum una nouă, nu trebuie să ne mire.

Continuă lectura

Anunțuri
Standard
basarabia, Politica

Observații pe marginea ultimului articol a lui Dungaciu


– În Republica Moldova nu există niciun fel de proiect „moldovenist” și nici nu poate fi, pentru că un astfel de proiect nu poate fi construit pe negații, ci pe un sistem de valori. Moldovenismul rămâne un fenomen marginal, care nu are șanse să ajungă o idee mainstream, pentru că nu are la fundament niciun fel de valori identitare;

– Nu există niciun proiect identitar pro-românesc. Dacă urmărim discursul celor care se plasează drept „ideologi dominanți” ai „extinderii” frontierelor României, observăm că e vorba mai curând de extinderea „frontierei euro-atlantice”, decât de un proiect național. În realitate, România suferă în continuare de lipsa unui proiect propriu, care ar reieși din interesele naționale ale statului român. Atât timp cât nu există un proiect național românesc, discuțiile despre o eventuală „unire” sunt doar vorbe goale și populism care are doar scop valorificarea unor fonduri din bugetul de stat (via DRP, SIE), de dragul unor bifări, unor rapoarte oficiale birocratice și parazitarea pasivă pe interesele geopolitice americane. Dacă în România unionismul oficial este văzut doar ca o anexă a expansiunii americane și renegarea oricărui naționalism românesc, în Republica Moldova unionismul este mai curând produsul unui scepticism față de statul Republica Moldova, decât o afirmare a unei identități. Adică, unionismul basarabean este construit tot pe o negare primitivă, fiind lipsit de substanță la fel ca și moldovenismul, alimentat de niște clișee istorice, fără a mai reuși să depășească etapa „Limbă, Alfabet!” din 1989; Continuă lectura

Standard
basarabia

Moldovenii nu sunt nici proști, nici inculți


Nu am fost niciodată pesimist niciodată în ceea ce privește țara și oamenii care trăiesc în țara aceasta. În cel mai rău caz, am fost realist când mă gândeam la greutățile care vor apărea în viitor. Optimismul meu a izvorât întotdeauna din conștientizarea faptului că am fost cândva altfel. Cine a cunoscut buneii, străbuneii, poate spune despre calitățile lor morale, despre luciditatea lor intelectuală, despre dorința de a munci. Așadar, nu există un fatalism, nu există o condamnare totală, din care ar rezulta că acest popor nu mai este bun de ceva.

Suntem doar într-o perioada mai complicată, care a urmat după o istorie lungă de decimare, industrializare, sărăcire materială și morală. Puține sunt popoare care rezistă la presiuni la care am rezistat și noi. E chiar o mare minune că am ajuns vii și nevătămați acolo unde suntem. Suntem acolo într-o perioadă de dezorganizare. Autoorganizarea noastră este doar o problemă de timp. Sunt sigur că odată și odată, va veni și timpul nostru. Continuă lectura

Standard
basarabia

„Pactul Ribbentrop-Molotov”, un element al doctrinei „cordonului sanitar”


Ce reprezintă pactul “Ribbentrop-Molotov”? Este un document bilateral, prin care Germania și URSS convin asupra neagresiune una împotriva alteia. Un protocol adițional secret, anexat la pact, stipulează faptul că Germania nu are niciun interes față de anumite teritorii de mai la vest de URSS, inclusiv Basarabia. Documentul nu prevede expres ocuparea sau cedarea acestor teritorii sovieticilor și nici nu putea conține astfel de lucruri, din simplul motiv că acestea nu se aflau sub jurisdicția Germaniei, iar teritoriile statelor vizate, nu reprezentau aliați ai Berlinului, ci tocmai inamici, în calitatea de sateliți ai Marei Britanii și Franței. Era oare Germania obligată să apere România în disputele sale cu URSS, din timp ce Bucureștiul își exprima docilitatea necondiționată față de Londra și Paris? Desigur că nu. Continuă lectura

Standard
basarabia

Problema lingvistică: limba română – unica stăpână?


Problema lingvistică şi culturală în Republica Moldova este una care este legată strâns de calitate, de capacitatea spaţiului românofon de a fi atractiv şi de a satisface necesităţile culturale ale oamenilor.

Limba este un produs cultural şi pentru a fi însuşit de cât mai multă lume, trebuie să devină cât mai atractivă. Limba trebuie să ofere acces la cunoştinţe, la tehnologii, la idei, la valori. Din momentul în care toate aceste lucruri nu se întâmplă, nu există niciun motiv pentru a fi acceptată de minorităţile etnice. Sfera ei de utilizare se limitează la comunicarea interpersonală şi conservarea în calitate de element etnografic muzeal. Continuă lectura

Standard
basarabia, Degradare, moldova, Sociologie

De ce nu vreau în Uniunea Europeană?


Red_Europe

De ce nu vreau în Uniunea Europeană? Voi expune pe scurt mai jos câteva puncte, pe care le consider esențiale. Desigur,  puteam expune aici mult mai multe teze, însă la momentul scrierii, doar acestea mi-au venit în timpul redării improvizate a textului de faţă: Continuă lectura

Standard
basarabia

Cu ocazia embargoului rusesc: despre basarabenii şi interesele lor


caricatura-moldovaNu prea pot înţelege toată această supărare pe ruşi pentru embargo. Din momentul în care declari cu orice ocazie că vectorul politicii externe vizează exclusiv integrarea în spaţiul occidental, iar Rusia nu mai reprezintă o prioritate, de ce eşti mirat sau şocat atunci când ţi se limitează exporturile? Pentru orice „euro-optimist”, ruperea relaţiilor economice cu Rusia ar trebuie să fie un motiv de bucurie, or acum nu vedem decât iritare. Mă întreb ce ar spune Chişinăul dacă mâine Guvernul rus ar introduce un regim de viză? Se pare că cei din fruntea ţării încă nu au înţeles că atunci când vrei să-ţi asumi o anumită politică externă, trebuie să fii gata nu doar de beneficii, dar şi de efecte adverse, indiferent dacă este vorba de orientarea spre Est sau Vest. Să nu uităm că Uniunea Europeană are şi ea obiceiul de a aplica sancţiuni economice din motive politice. Este deajuns să ne amintim de blocajul impus de Bruxelles Austriei în anul 2000, când în fruntea Guvernului de la Viena a fost numit Joerg Haider – un personaj cu viziuni politice „indezirabile” pentru „mai marii continentului”. Continuă lectura

Standard