basarabia, Geopolitica

Este ambasadorul SUA de la Chișinău un filorus?


Declarațiile ambasadorului SUA de la Chișinău sunt pe cale să producă o adevărată revoluție în mințile adepților unionismului din Basarabia, nuanțând foarte clar faptul că agenda SUA de extindere a frontierelor euro-atlantice nu presupune o agendă de unificare a Republicii Moldova cu România. În harta geopolitică americană, în ceea ce privește relațiile cu Federația Rusă, pachetului problemelor Ucrainei și Republicii Moldova i se rezervă un rol separat.

Enunțarea ideii de “națiune moldovenească” nici pe departe nu presupune o susținere a unor curente filoruse. Dimpotrivă, prin filiera rețelelor miliardarului american George Soros, în ultimii ani, în spațiul public din Basarabia se încearcă promovarea activă a așa-numitului concept al “națiunii civice”. Desigur, e vorba de un nou tip de moldovenism, care, de această dată, nu se alimentează din tezele ideologilor sovietici, ci tocmai din tezele liberalilor americani.

Cine stăpânește lumea ideilor, controlează și realitățile politice și sociale. Iată de ce abordarea SUA, care nu este nicidecum una nouă, nu trebuie să ne mire.

Continuă lectura

Standard
basarabia, Politica

Observații pe marginea ultimului articol a lui Dungaciu


– În Republica Moldova nu există niciun fel de proiect „moldovenist” și nici nu poate fi, pentru că un astfel de proiect nu poate fi construit pe negații, ci pe un sistem de valori. Moldovenismul rămâne un fenomen marginal, care nu are șanse să ajungă o idee mainstream, pentru că nu are la fundament niciun fel de valori identitare;

– Nu există niciun proiect identitar pro-românesc. Dacă urmărim discursul celor care se plasează drept „ideologi dominanți” ai „extinderii” frontierelor României, observăm că e vorba mai curând de extinderea „frontierei euro-atlantice”, decât de un proiect național. În realitate, România suferă în continuare de lipsa unui proiect propriu, care ar reieși din interesele naționale ale statului român. Atât timp cât nu există un proiect național românesc, discuțiile despre o eventuală „unire” sunt doar vorbe goale și populism care are doar scop valorificarea unor fonduri din bugetul de stat (via DRP, SIE), de dragul unor bifări, unor rapoarte oficiale birocratice și parazitarea pasivă pe interesele geopolitice americane. Dacă în România unionismul oficial este văzut doar ca o anexă a expansiunii americane și renegarea oricărui naționalism românesc, în Republica Moldova unionismul este mai curând produsul unui scepticism față de statul Republica Moldova, decât o afirmare a unei identități. Adică, unionismul basarabean este construit tot pe o negare primitivă, fiind lipsit de substanță la fel ca și moldovenismul, alimentat de niște clișee istorice, fără a mai reuși să depășească etapa „Limbă, Alfabet!” din 1989; Continuă lectura

Standard
basarabia

Moldovenii nu sunt nici proști, nici inculți


Nu am fost niciodată pesimist niciodată în ceea ce privește țara și oamenii care trăiesc în țara aceasta. În cel mai rău caz, am fost realist când mă gândeam la greutățile care vor apărea în viitor. Optimismul meu a izvorât întotdeauna din conștientizarea faptului că am fost cândva altfel. Cine a cunoscut buneii, străbuneii, poate spune despre calitățile lor morale, despre luciditatea lor intelectuală, despre dorința de a munci. Așadar, nu există un fatalism, nu există o condamnare totală, din care ar rezulta că acest popor nu mai este bun de ceva.

Suntem doar într-o perioada mai complicată, care a urmat după o istorie lungă de decimare, industrializare, sărăcire materială și morală. Puține sunt popoare care rezistă la presiuni la care am rezistat și noi. E chiar o mare minune că am ajuns vii și nevătămați acolo unde suntem. Suntem acolo într-o perioadă de dezorganizare. Autoorganizarea noastră este doar o problemă de timp. Sunt sigur că odată și odată, va veni și timpul nostru. Continuă lectura

Standard
basarabia

„Pactul Ribbentrop-Molotov”, un element al doctrinei „cordonului sanitar”


Ce reprezintă pactul “Ribbentrop-Molotov”? Este un document bilateral, prin care Germania și URSS convin asupra neagresiune una împotriva alteia. Un protocol adițional secret, anexat la pact, stipulează faptul că Germania nu are niciun interes față de anumite teritorii de mai la vest de URSS, inclusiv Basarabia. Documentul nu prevede expres ocuparea sau cedarea acestor teritorii sovieticilor și nici nu putea conține astfel de lucruri, din simplul motiv că acestea nu se aflau sub jurisdicția Germaniei, iar teritoriile statelor vizate, nu reprezentau aliați ai Berlinului, ci tocmai inamici, în calitatea de sateliți ai Marei Britanii și Franței. Era oare Germania obligată să apere România în disputele sale cu URSS, din timp ce Bucureștiul își exprima docilitatea necondiționată față de Londra și Paris? Desigur că nu. Continuă lectura

Standard
basarabia

Problema lingvistică: limba română – unica stăpână?


Problema lingvistică şi culturală în Republica Moldova este una care este legată strâns de calitate, de capacitatea spaţiului românofon de a fi atractiv şi de a satisface necesităţile culturale ale oamenilor.

Limba este un produs cultural şi pentru a fi însuşit de cât mai multă lume, trebuie să devină cât mai atractivă. Limba trebuie să ofere acces la cunoştinţe, la tehnologii, la idei, la valori. Din momentul în care toate aceste lucruri nu se întâmplă, nu există niciun motiv pentru a fi acceptată de minorităţile etnice. Sfera ei de utilizare se limitează la comunicarea interpersonală şi conservarea în calitate de element etnografic muzeal. Continuă lectura

Standard
basarabia, Degradare, moldova, Sociologie

De ce nu vreau în Uniunea Europeană?


Red_Europe

De ce nu vreau în Uniunea Europeană? Voi expune pe scurt mai jos câteva puncte, pe care le consider esențiale. Desigur,  puteam expune aici mult mai multe teze, însă la momentul scrierii, doar acestea mi-au venit în timpul redării improvizate a textului de faţă: Continuă lectura

Standard
basarabia

Cu ocazia embargoului rusesc: despre basarabenii şi interesele lor


caricatura-moldovaNu prea pot înţelege toată această supărare pe ruşi pentru embargo. Din momentul în care declari cu orice ocazie că vectorul politicii externe vizează exclusiv integrarea în spaţiul occidental, iar Rusia nu mai reprezintă o prioritate, de ce eşti mirat sau şocat atunci când ţi se limitează exporturile? Pentru orice „euro-optimist”, ruperea relaţiilor economice cu Rusia ar trebuie să fie un motiv de bucurie, or acum nu vedem decât iritare. Mă întreb ce ar spune Chişinăul dacă mâine Guvernul rus ar introduce un regim de viză? Se pare că cei din fruntea ţării încă nu au înţeles că atunci când vrei să-ţi asumi o anumită politică externă, trebuie să fii gata nu doar de beneficii, dar şi de efecte adverse, indiferent dacă este vorba de orientarea spre Est sau Vest. Să nu uităm că Uniunea Europeană are şi ea obiceiul de a aplica sancţiuni economice din motive politice. Este deajuns să ne amintim de blocajul impus de Bruxelles Austriei în anul 2000, când în fruntea Guvernului de la Viena a fost numit Joerg Haider – un personaj cu viziuni politice „indezirabile” pentru „mai marii continentului”. Continuă lectura

Standard
basarabia

Diferendumului transnistrean – ca o manifestare a lipsei unei elite locale


ImagineUnul din elementele esenţiale al diferendului transnistrean este „conflictul elitelor”. Problema porneşte încă de prin perioada interbelică, când guvernul de la Bucureşti înlăturase funcţionarii din Basarabia care au refuzat să depună jurământul de credinţă regelui României şi să înveţe limba română, fără să reuşească să pregătească cadre noi.

La 4 octombrie 1918, prin Înaltul Decret Regal cu nr. 2720 au fost desfiinţate zemstvele guberniale (care dispuneau de o autonomie locală largă), fiind înlocuite cu aşa numite „directoare” – forme temporare de autoguvernare locală, până la trecerea la organizare administrativ teritorială unică pentru întreaga ţară (1925). Desfiinţarea zemstvelor şi împroprietărirea ţăranilor a însemnat şi lichidarea boierimei basarabene, care reprezenta un potenţial economic, politic şi cultural. Continuă lectura

Standard
basarabia

Despre românizarea Basarabiei în perioada ţaristă


basarabiaIdentitatea „moldovenilor” din Basarabia ţine mult procesele istorice prin care a trecut ţinutul nostru, iar pentru a înţelege esenţa problemei identitare, este nevoie să privim ceva mai critic unele momente ale istoriei.

Unul din primele lucruri care m-a suprins este creşterea bruscă a populaţiei Basarabiei după anul 1812. Într-un articol publicat în revista românească „Historia” este dezvoltată destul de amănunţit această problemă[1]. Indiscutabil, crearea oblastei Basarabia, a contribuit foarte mult la transformarea acestei provincii mărginale şi semipustii, într-o regiune economic activă.  Unul din indicatorii acestor schimbări pozitive a fost creşterea rapidă a locuitorilor şi dezvoltarea oraşelor.

Înainte de a citit fragmentele de mai jos, aş vrea să precizez că le-am tradus din rusă cu o maximă exactitate, fără a substituie vreun termen cu altul, fără a face interpretări eronate.

Aşadar, dacă în 1817, populaţia Basarabiei constituia 491.904 suflete, în anul 1913 această cifră se ridică la 2.545.834. Cum se poate explica acest lucru în condiţiile unei mortalităţi infantile ridicate? Oare a contribuit migraţia populaţiei din alte colţuri ale Imperiului Ţarist la această creştere? Atunci de ce elementul etnic românesc a rămas dominant? Continuă lectura

Standard
basarabia

A plecat părintele Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia


A plecat părintele Mişcării de Eliberare Naţională. L-am putea numi chiar – „părintele limbii române din Basarabia”. A plecat în anonimat, uitat de toată lumea, petrecut doar de prieteni şi rude apropiate. Doar câteva necroloage scurte şi formale au mai amintit că a existat o persoană cu numele Valentin Mândâcanu, eseul căruia – „Veşmântul fiinţei noastre” din anul 1988 a dat startul renaşterii conştiinţei naţionale a românilor basarabeni şi  a procesului de revenire la o formă firească a limbii române din Basarabi. Continuă lectura

Standard
basarabia, Ortodoxie

Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni – un simbol al identităţii basarabene


La şedinţa de lucru a Sinodului Mitropolitan din 28 septembrie a avut loc o decizie istorică pentru Basarabia: propunerea de canonizare a primului nostru ierarh – Mitropolitul Gavriil Bănulescu Bodoni – o mare personalitate bisericească şi culturală, căruia îi datorăm mult pentru revitalizarea spirituală a românităţii de la est de Prut.

Nu voi voi expune aici informaţiile legate de viaţa sa, pentru că aceste date pot fi găsite cu uşurinţă şi pe internet. Voi atinge doar câteva momente pe care le consider cele mai esenţiale pentru activitatea acestuia în cei opt ani în care s-a aflat în fruntea Bisericii Ortodoxe din Basarabia.

La 21 august 1813 Bănulescu Bodoni este numit în fruntea unei Arhiescopii din Basarabia, cu sediul la Chişinău – un târg neînsemnat până la acea perioadă. În 1814, înfiinţează prima tipografie din ţara noastră, în fruntea căreia a fost numit monahul Ignatie de la Mănăstirea Neamţ, un ucenic al lui Paisie Velicikovski. La stăruinţele lui, la Sankt Petersburg au fost tipărite Noul Testament (1817) şi Biblia (1819) în limba română. Continuă lectura

Standard
basarabia, Ortodoxie

Vasile Ţepordei: „Biserica basarabeană rusificatoare?”


Un  articol al preotului şi publicistului basarabean Vasile Ţepordei, scris în anul 1936, despre rolul Bisericii basarabene din perioada ţaristă în propăşirea culturii româneşti din Basarabia.

Da! Exact! În veacul acesta haotic, ne-a fost dat să auzim şi pe asta. Şi nu la o întrunire politică, sau la o masă cu fel de fel de băuturi. Nu! La o un cogemite consiliu de război. Şi nu din gura unui şovin, sau comunist afişat. Nu! Din gura unui proaspăt „fost ministru şi basarabean”. Continuă lectura

Standard
basarabia

Basarabenism?


Ideile notate mai jos nu pretind la adevăruri ştiinţifice. Pentru asta, ipotezele înşirate ar avea nevoie de verificări serioase şi un fundament documentar solid. Ipotezele sunt doar nişte ipoteze, nimic ai mult. Este o încercare de a trasa o direcţie ideologică pentru discuţiile în jurul istoriei naţionale. Continuă lectura

Standard
basarabia

Diluarea cetăţeniei moldoveneşti şi a “patriotismului” moldovenesc?


Ultimele procese care au loc în Europa de Est devin tot mai interesante din perspectiva identitară. În special, e vorba de instituţia cetăţeniei. Basarabenii devin tot mai pestriţi în privinţa „identităţii civice” – o bună parte jinduiesc la statutul de cetăţeni ai României, Rusiei, Italiei, Bulgariei, o bună parte a populaţiei din raioanele din stânga Nistrului pe lângă „cetăţenia rmn”, sunt „disputaţi” de Republica Moldova, Rusia şi Ucraina. Fenomenul a devenit atât de masiv, încât nicio politică a guvernului de la Chişinău nu mai poate stopa aceste procese, chiar şi Ucraina, statul care interzice dubla cetăţenie, va fi nevoit să se conformeze unor astfel de tendinţe, mai devreme sau mai târziu. Recent, preşedintele Putin a declarat că Federaţia Rusă intenţionează să simplifice procedura de dobândire a cetăţeniei ruse pentru foştii cetăţeni ai URSS – acest lucru se va răsfrânge neapărat şi asupra Republicii Moldova. Continuă lectura

Standard
basarabia

Problema Basarabiei şi modernitatea


Pavel Kiseliov - modernizatorul ţărilor româneşti

Pavel Kiseliov – modernizatorul ţărilor româneşti

Problema Basarabiei nu poate fi privit excluzând contextele globale. Toată drama pe care au trăit-o românii din aceste teritorii nu este deloc unica pentru istoria omenirii, ci a atins şi alte popoare – multe din ele având sorţi mult mai vitrege. Este foarte important să înţelegem logica internă a acestor drame pentru a stabili relaţia „duşman – aliat”. Continuă lectura

Standard
basarabia

De ce nu am putea utiliza oficial numele de „Basarabia”?


Una din soluțiile la problema identitară ar fi oficializarea numelui de Basarabia alături de cel al Republicii Moldova. Știu, unii ar zice că e o idee prea exotică și prea utopică, care totuși merită să fie pusă în discuție. Propunerile legate de utilizarea a termenului de „moldovean” doar în sens civic este și mai utopică din câteva considerente.

Primul: prin moldoveni se înțelege un grup etnic, din care minoritățile etnice nu fac parte. Mai exact, când spunem „moldoveni” înțelegem un grup etnic distinct (fie el și românesc). Găgăuzii, rușii, ucrainenii și bulgarii se percep drept grupuri diferite față de „moldoveni” (care sunt percepuți ca „națiune titulară”). E vorba de o percepție adânc înrădăcinată în conștiința populației, care nu va putea fi modelată prin niște decizii arbitrare sau prin formule abstracte. Continuă lectura

Standard
basarabia, moldova

«Румынизм» и «молдовенизм» – война между культурной и политической парадигмами


Столкновение между так-называемым «молдовенизмом» и «румынизмом» в Республике Молдова не так уж просто расшифровать. В видимой части конфликта существуют и некоторые переменные, которые требуют более глубокого анализа. Рассмотрим некоторые детали.

«Румынизм», как термин, впервые был предложен молдавским историком Василе Александреску Урекия в 1858-ом году, который подразумевал под этим культурную и историческую общность всего восточного романства. Очень важен тот факт, что Урекия отличал «румынизм» от «национализма» – политическую позицию, которую он глубоко презирал. Идейно румынизм зарождается в 17-ом веке, выражая идею господства Молдовы в румыноязычном пространстве. Особенно ярко это выразилось при господстве господаря Василе Лупу, который активно проводил   политику объединения Молдовы, Мунтении и Трансильвании, являясь при этом автором первого герба объединенных румынских княжеств. В 1646 году по приказу Василе Лупу в Яссах издается первый молдавский сборник законов – «Румынская книга учений» („Cartea românească de învăţătură”) – в предисловии которой господарь напоминает о «единстве всего рода румынского». Continuă lectura

Standard
basarabia

Idee națională pentru Basarabia/Republica Moldova


Incapacitatea de a purta discuții în jurul subiectului ideii naționale este dictată de o inabilitate de a conștientiza esența problemelor. Dezbaterile publice sunt deturnate de discuții pe probleme identitare și istorice. În mare parte acest lucru este cauzat de o tratare foarte simplistă a conceptului de etnic, care indiscutabil, este legat de problema ideii naționale.

La noi problema identității etnice se rezumă de cele mai dese ori la dispute în jurul problemei dacă sunt sau nu moldovenii români sau care a fost rolul Rusiei în istoria Basarabiei. Mai puțini încearcă să intre în esența problemei pentru a putea găsi niște răspunsuri la probleme fundamentale.

Nu trebuie să confundăm etnonimul cu însăși cultura etnică. Dacă facem aici o delimitare clară, o bună parte a disputelor devin inutile și începem să înțelegem care ar fi idea națională. Continuă lectura

Standard
basarabia

Când ne vom respecta propriile „standarde”?


Deja a devenit o modă iritantă utilizarea expresiei “standarde europene”, “cultură europeană”, fără a avea nici o definiție clară asupra ceea ce reprezintă aceste misterioase etaloane. Adevărul este că însăși Europa occidentală este foarte diversă, iar populației continentului îi lipsește o conștiință a unității europene. Se prea poate că europenii nu au și nici nu au avut nevoie vre-o dată de o astfel de conștiință. Unii chiar ajung să se îndoiască de existența Europei ca atare. Continuă lectura

Standard
basarabia, Sociologie, traditie

Altfel despre fenomenul cumătrismului


În perioada post-sovietică, rețelele de relații sociale neformale au devenit unul din mijloace de ascensiune pe scară socială. Fenomenul  a devenit răspândit într-o bună parte a statelor ex-comuniste fiind numit de cercetătoarea americană Natalia Dinello drept o  trecere „de la plan la clan” – modernizarea societății prin evitarea regulelor economiei liberale de piață. (“Comparing clans in Hungary and Russia”, Natalia Dinello. The George Washington University, 2000). Cercetătoarea consideră că structura de clan reprezintă o formă intermediară între societatea puternic ierarhizată și cea cu o economie liberală. Continuă lectura

Standard