reвaLюtzie

Ce învățăminte pot trage moldovenii de la fenomenul#colectiv?


Cei de la Chișinău, în special, segmentul tânăr, ONG-ist, jurnaliști, s-au cam grăbit să elogieze izbucnirea spiritului civic în România. Desigur, a căzut un Guvern, dar nu din cauza celor din stradă, ci din cauza fricii de isteria mediatică pe fonul tragediei din Colectiv. Victor Ponta s-a dovedit a fi unul slab, care nu a știut să-și asume niște responsabilități într-un moment tensionant. Nimic mai mult.

Un contraexemplu ar fi premierul ungar Viktor Orban, care nu s-a lăsat intimidat de acțiunile de stradă, mult mai masive decât cele de la București, la care se adăugaseră și presiunile puternice din afară, continuându-și politica de consolidare a suveranității naționale și sporirea importanței regionale și continentale a țării. Victor Ponta a picat marele examen politic și istoric. Nu a reușit să devină un Orban al României.

Indiferent de mișcările de stradă, oricum urmează să vină un alt Guvern, care va reprezenta aceeași clasă politică, fără să se mai schimbe ceva substanțial. Peste o săptămână, fenomenul #colectiv va rămâne doar un fapt divers în arhivele presei, fără a reuși să se ridice la nivelul fenomenului Pieței Universității din 1990.

Așadar, s-a trezit oare “spiritul civic” la tinerii români? Continuă lectura

Standard
Politica

Prognoză pentru prezidențialele din 2014: Antonescu şi Băsescu împotriva lui Ponta?


Până la alegerile prezidențiale din România nu a rămas mult. În acest fel, am putea începe prognozarea viitorului peisajului politic de la Bucureşti, care nu promite schimbări esențiale ale actorilor politici.

basescu-antonescu-mediafax

Să începem cu datele obiective: conform sondajelor, primii doi politicieni cu cel mai înalt raiting din România sunt: premierul Victor Ponta (PSD) şi preşedintele parlamentului Crin Antonescu (PNL). Potrivit studiului CSCI, Ponta ar obţine 32 la sută, în timp ce Crin Antonescu – 24 la sută. Continuă lectura

Standard
reвaLюtzie

Există viaţă după Roşia Montană?


rosia-montana

Din câte se pare, clasa politică nu s-a aşteptat la o reacţie virulentă a societăţii la afacerile de pe la spate în chestiunea exploatării aurului şi gazelor de şist. Unii politicieni deja se grăbesc să acumuleze capital politic de pe urma protestelor masive ale populaţiei, care ar putea determina respingerea proiectului Roşia Montană. S-ar părea că societata civilă a obţinut ce şi-a dorit: a salvat o zonă turistică de o catastrofă ecologică, iar politicienii au primit o „lecţie” din partea cetăţenilor. Totul e bine şi frumos, însă rămân o serie de probleme nerezolvate, care ar putea avea un efect invers în curând: problema pauperizării unor regiuni ale României şi securitatea energetică. În cazul în care situaţia economică a ţării va continua să se înrăutăţească, mai devreme sau mai târziu, balanţa va înclina în favoarea celor care susţin exploatarea cu cianură. Continuă lectura

Standard
Politica

Despre vizita lui Băsescu şi unionismul lipsit de solidaritate naţională


Imagine

Iată că Băsescu a vizitat pentru ultima dată Basarabia în calitate a sa de preşedinte şi în calitatea sa de politician. Este foarte probabil că în România cariera lui politică a luat sfârşit, fiind urât şi dispreţuit de o bună parte a românilor. În schimb, în Republica Moldova, el continuă să fie iubit de mediul unionist. De ce? Pentru că vorbeşte despre unire, patriotism şi din când în când mai strecoară câte o lacrimă pentru „durerile neamului”. La Bucureşti chestia asta nu prea mai merge, la noi da. Românii îl urăsc pe Băsescu, basarabenii îl iubesc. Iată că mă întreb, unde e unitate a românilor în „cuget şi simţiri” despre care se tot vorbeşte? Continuă lectura

Standard
basarabia

Diferendumului transnistrean – ca o manifestare a lipsei unei elite locale


ImagineUnul din elementele esenţiale al diferendului transnistrean este „conflictul elitelor”. Problema porneşte încă de prin perioada interbelică, când guvernul de la Bucureşti înlăturase funcţionarii din Basarabia care au refuzat să depună jurământul de credinţă regelui României şi să înveţe limba română, fără să reuşească să pregătească cadre noi.

La 4 octombrie 1918, prin Înaltul Decret Regal cu nr. 2720 au fost desfiinţate zemstvele guberniale (care dispuneau de o autonomie locală largă), fiind înlocuite cu aşa numite „directoare” – forme temporare de autoguvernare locală, până la trecerea la organizare administrativ teritorială unică pentru întreaga ţară (1925). Desfiinţarea zemstvelor şi împroprietărirea ţăranilor a însemnat şi lichidarea boierimei basarabene, care reprezenta un potenţial economic, politic şi cultural. Continuă lectura

Standard
Ortodoxie, ProletKult, reвaLюtzie

Tinerii basarabeni vor cinsti memoria cuplului Ion şi Doina printr-un concert folk


Tinerii din Mişcarea Conservatoare şi trupa rock “Condorii Negri” pregătesc o surpriză pentru chişinăueni în această duminica, zi în care comemorăm trecerea la Domnul a maeştrilor Ion şi Doina Teodorovici. Continuă lectura

Standard
Geopolitica

Șerban Cantacuzino și Ideea Bizantină


Aţi văzut în prelegerea trecută modul fericit în care s-a desfăşurat campania germană din Ungaria în decursul anilor 1685  şi 1686. După căderea Budei  şi a Seghedinului, Ungaria este aproape în întregime eliberată. Totodată, suzeranitatea otomană în Ardeal, ca şi în Ţara Românească primi o grea lovitură prin aceste victorii. În cercurile catolice, ca şi în cele austriece, entuziasmul era mare; începu a se vorbi din nou de atacul asupra Constantinopolului  şi de izgonirea turcilor din Europa. Acum îşi deschide drum vechea idee – cultivată de propaganda catolică încă din veacul al XVI-lea – a unei răscoale generale a popoarelor din Peninsula Balcanică împotriva turcilor.

Omul cel mai indicat pentru a conduce o astfel de întreprindere era, pentru toţi cunoscătorii treburilor orientale, Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti. Îi revenea, astfel, un rol pe care la finele veacului al XVI-lea îl avusese Mihai Viteazul. Continuă lectura

Standard
Ortodoxie

Oare misiunea României nu constă în a realiza ceea ce Rusia n-a realizat?


Oare misiunea României nu constă în a realiza ceea ce Rusia n-a realizat? Istoria ei (a Rusiei, n.n) a început ca o adevărată renaștere a spiritului bizantin pe pământul slav, renaștere ce s-a oprit odată cu mutarea centrului de la Kiev la Moscova, unde spiritul lui Gengis-Han a devenit dominant. Tradiția acestuia o continuă bolșevismul, în măsura în care, cu mare forță, organizează totul. Or, tradiția bizantină nu-i oare demnă să renască la rândul ei? N-ar însemna oare o enormă îmbogățire dacă acest ton, care a răsunat împreună cu altele de-a lungul întregului Ev mediu și al cărui ecou a declanșat propriu-zis Renașterea italiană, s-ar auzi din nou? În Rusia n-ar putea să o facă. Ca esență, elementul bizantin a murit de multă vreme acolo sau a devenit ireal. Birocrația era moartă, ireală era educația, pe de-o parte, și Biserica, pe de alta, în măsura în care trebuie să continue Bizanțul viu. Numai în ținerea liturghiei continua să supraviețuiască autentic elementul bizantin viu, dar aceasta nu dintr-o concordanță religioasă ci datorită înclinației primare a rusului pentru teatru. În plus, religiozitatea rusească e pur rusească; e originar creștină în măsura în care creștinismul originar era primitiv, nu bizantin. Continuă lectura

Standard
Fără categorie

Din istoria conservatorismului românesc: conservatorismul agrarian (ţărănismul)


Conservatorismul clasic era atribuit în mare parte marilor proprietare de teren, care și-au însușit în mod abuziv terenurile agricole prin instituirea a regimului proprietății private după model occidental în perioada Regulamentelor Organice. Dacă conservatorii se opuneau împroprietării țăranilor, liberalii erau interesați în slăbirii puterii politice a conservatorilor prin lipsirea lor de un fundamentul socio-economic. Iată de ce conservatorismul clasic dispare ca mișcare politică după primul război mondial, ca urmare a reformei agrare.

Moartea conservatorismul clasic oferă posibilitatea dezvoltării altor modele ale conservatorismului, printre care conservatorismul agrarian și cel revoluționar, care erau mult mai adecvate realității de atunci și corespundeau mai mult specificului românesc.

Critica de stânga – în ajutorul reformării dreptei

O influență considerabilă asupra sintetizării ideii conservatoare agrariene l-a avut poporanismul lui Constantin Stere, cu rădăcinile sale în narodnicismul rusesc. În Rusia acest curent nu a fost unul preponderent de stânga, cunoscând cel puțin patru direcții: conservatoare, social-revoluționară, liberal-revoluționară. Ca și în narodnicism, Constantin Stere afirmă unicitatea societății românești și caracterul ei organic. El considera că românitatea nu poate fi decât una rurală, modelul urban fiind unul de import, străin spiritului românesc. Astfel, de la un narodnicism de stânga, Stere evoluează spre un poporanism conservator tradiționalist, aducând un aport intelectual important pentru dezvoltarea conservatorismului agrarian. Continuă lectura

Standard
Fără categorie

Mazzini, Brătianu, Eminescu și proiectul Confederației Balcanice


În epoca modernă, primul care a lansat idea formării unei confederații balcanice a fost un italian: Giusepe Mazzini, care în acest fel vedea eliberarea popoarelor din peninsulă de jugul otoman. Pe acest subiect el a purtat chiar și un dialog cu românii, printre care era și Dumitru Brătianu, care s-a arătat entuziasmat de o atare idee. În una din scrisorile sale adresate lui Mazzini din numele Comitetului Național Român el spune: “Vecinii noștri să fie fără grijă, Confederația dunăreană, ori dacă se preferă, sfânta alianță a popoarelor de la Dunăre, nu va fi o societate universală, un consorțiu al tuturor bunurilor. Fiecare își va păstra individualitatea și acțiunea”.

Mihai Eminescu se arată și el adeptul unificării popoarelor balcanice, dar respinge orice pretenție a marilor puteri, în special a Austro-Ungariei,  la statutul de protector al unei eventuale Confederații Balcanice. Iată ce scrie în această privință Eminescu la 16 iulie 1876 în „Cestiunea Orientală”: „E evident că greutăţile politice s-ar naşte abia în urma schimbărilor pe cari le-am schiţat şi cari au şi fost de mult propuse. E evident că micele state de pe Peninsula Balcanică, ieşite din letargia în care le ţine domnia turcească, ar forma prin rivalităţile lor politice, naţionale şi religioase un pericol mult mai mare pentru liniştea Europei decât letargia acestor provinţii, produsă prin apăsarea semilunei. Contra acestor eventualităţi există un singur mijloc — o Confederaţiune Dunăreană, ca rezultatul cel mai firesc al liberării acestor provinţii. […]Numai o Confederaţie Dunăreană cu o politică comercială protecţionistă şi sub protectoratul său propriu şi al nimărui altcuiva ar conţinea în sine sâmburi de dezvoltare adevărată”.

Standard
Istorie, Sociologie

Romanitatea occidentală împotriva romanității orientale


O perioadă îndelungată de timp, origina latină a românilor a fost un mit al romantismului modern pe care nimeni nu au îndrăznit să-l nege. Însăși imnul “Deșteaptă-te, române!” poartă elemente ale aceste mitologii (“Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume/Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,/Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume/Triumfător în lupte, un nume de Traian!”). O excepţie au constituit aşa-numiţii „protocronişti”, care au încercat să combată aceste teze prin aşa-numitul „dacism”, apelând la tot felul de mistificări şi şarlatanii pseudoștiințifice.

Ideologia latinistă, născută în sânul Ardealului influențat de propaganda romano-catolică, era cea care transforma românii într-o simplă colonie a puterilor occidentale, în timp ce dacismul încerca să se opună acestui fenomen, eșuând de fiecare dată, din cauza inconsistenţei sale ştiinţifice. Continuă lectura

Standard
distributism

Pe scurt despre trei modele ale conservatorismului românesc


Când vorbim despre conservatorismul românesc, trebuie să evităm cu atenţie confundarea sa cu ceea ce reprezintă conservatorismul european. Diferenţa este esenţială, întrucât mişcările conservatoare apar în epoca modernă drept reacţie la distrugerea caracterului organic al comunităţii. Odată ce ameninţările la adresa organicităţii, precum şi însăşi caracterul organic al poporului român, putem vorbi de un conservatorism distinct, cu propriile sale subiecte şi propriile sale probleme.

Pe parcursul istoriei evidenţiem trei modele ale conservatorismului românesc:

Conservatorismul clasic (Mihai Kogâlniceanu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Barbu Catargiu, Titu Maiorescu, Petre Carp, Ion Luca Caragiale, Mihai Eminescu);

–  Conservatorismul agrarian (Constantin  Stere, Ion Mihalache, Virgil Madgearu, Mihai Manoilescu );

Conservatorismul revoluţionar (Mihai Eminescu, Nae Ionescu, Emil Cioran, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Ion Moţa, Corneliu Zelea Codreanu, Mircea Eliade, Petre Ţuţea, Radu Gyr, Ernest Bernea, Traian Brăileanu etc.);

Continuă lectura

Standard
reвaLюtzie

Unabomber – profetul ucigaș și „a treia cale”


Zilele acestea am terminat lectura “Unabomber – profetul ucigaș”. De ceva ani mă chinuiam să citesc “manifestul” faimosului terorist american în format electronic, care poate fi găsit pe internet în engleză și rusă. Nicidecum nu reușeam să ajung la capăt. În sfârșit, cu ajutorul versiunii românești tipărite a domnului Ovidiu Hurduzeu, iată că am trecut și acest text în umilul meu bagaj de cunoștințe.

Cine este și ce și-a dorit Unabomber (numele adevărat Teodor Kaczinski)? Unabomber este geniu al matematicii, care la un moment dat a fost oripilat de lumea în care trăiește, de procesul de degradare a ființei umane odată cu așa-numit “progres tehnologic”. Civilizația umană este asemenea unei corăbii care se mișcă spre un dezastru de proporții (așa cum ne prezintă în minunata sa parabolă “Corabia nebunilor”), iar țipetele celor care conștientizează acest lucru sunt luate drept o nebunie (a se ascultă piesa trupei Pasărea Colibri “Nebunul cu ochii închiși”).

Se pare că această orbire vine de la inhibarea a celui mai important mecanism de autoconservare: instinctul de supraviețuire a speciei. Dependentă de Sistem, rațiunea umană s-a înstrăinat de trăirea umană. Fericirea, bucuria, frica, plăcerea nu mai există ca rezultate a interacțiunii interumane, ci în calitate de construcții artificiale a Sistemului. Trăim într-o lume virtuală, într-un Matrix al falselor fericiri, falselor bucurii, falselor plăceri.  De aici și înstrăinarea noastră inevitabilă de instinctul de autoconservare. Continuă lectura

Standard
Degradare

Generația „work and travel”


Îndată după alegeri, Mihai Ghimpu s-a arătat nemulțumit de “iresponsabilitatea” tinerilor care au preferat “să mănânce semințe” în loc să participe la alegeri și să susțină, desigur, viitorul nepoțelului său. Paradoxal, dar acum doi ani, Mihai Ghimpu cânta ode în adresa acelorași tineri: „în sfârșit ei reprezintă o generație conștientă”. Ce s-a întâmplat, totuși? Oare s-au “desconștientizat” tinerii între timp? Continuă lectura

Standard
ProletKult

Popa Sapka – basarabenii timișoreni balcanici care ridică Europa în picioare


Datorită lui Călin Mihăescu, am aflat de o noutate în lumea muzicală ignorată cu desăvârșire în spațiul românesc. Este vorba de trupa “Popa Sapka”, înființată de un grup de basarabeni la Timișoara, care a deveni în scurt timp cunoscută în mai multe state din Europa. Continuă lectura

Standard
basarabia

„Panglica Sfântului Gheorghe” – o armă a Federaţiei Ruse împotriva Republicii Moldova


Federaţia Rusă suferă din cauza lipsei unor mituri care ar defini rostul său pe plan internaţional, în actualul moment al istoriei. Spre deosebire de perioadele anterioare, Rusia medievală, Imperiul Rus, URSS avea „pe cont” un război de apărare naţională, care ar deveni un model al unităţii naţionale. Rusia de astăzi nu are nici o măreaţă victorie, ci doar o succesiune de umilinţe şi eşecuri.

În 1612 întreaga Rusie s-a ridicat împotriva invadatorilor polonezi, pentru a evita dispariţiei sale ca stat. La 4 noiembrie, printr-un efort colosal, Moscova este eliberată de invadatorii străini, pentru ca în timpurile noastre anume această zi să fie decretată drept „zi a unităţii naţionale a ruşilor”. Continuă lectura

Standard
ProletKult, reвaLюtzie

Dublarea filmelor în limba română – un pas spre restabilirea demnităţii naţionale


27 decembrie 1816, la iniţiativa lui Gheorghe Asachi, la Iaşi avea loc un eveniment care a şocat şi a dezorientat boierimea locală filofranceză – primul spectacol de teatru în limba română. Gestul a fost calificat îndată drept unul „antieuropean” şi „reacţionar”. Limba ţăranului român se lua la luptă cu „marile” limbi ale Vestului! În viziunea contemporanilor săi, Asachi era un „nebun de legat”, care încearcă să submineze procesul de „integrare a românilor în spaţiul civilizaţional european”. Românismul ajunsese a fi calificat, într-un moment de cretinism,  drept o „făcătură rusească”.

Cu toate astea, ceea ce a făcut Asachi, în premieră pentru spaţiul nostru cultural, a fost una din cele mai mari revolu’ii din istoria românilor, care a permis schimbarea opticii asupra tezaurului spiritual cultural, dar şi supravieţuirea culturii româneşti. Dacă nu ar fi „nebun” Asachi, astăzi am fi vorbit într-o limbă franco-italiano-rusă, fără să mai ştim cine suntem şi de unde ne tragem. Continuă lectura

Standard
Securitatea naţională

Serviciul de Informaţii şi Securitate: „Noua Dreaptă nu a participat la evenimentele din 7 aprilie 2009”


Asociaţia „Noua Dreaptă” salută clarificările făcute de Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) în legătură cu aşa-numită „implicare a Noii Drepte” în tragicele evenimente din ziua de 7 aprilie 2009.

În raportul prezentat de către vice-directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate Valentin Dediu în cadrul şedinţei Parlamentului din 14 aprilie 2011, se constată că nu există probe cu privire la implicarea a grupului informal „Noua Dreaptă” în evenimentele din 7 aprilie 2009.

Acest lucru demonstrează faptul că timp de 2 ani, asociaţia „Noua Dreaptă” a fost victima unui război informaţional instrumentat de anume cercuri politice, cu scopul de a „identifica” un „ţap ispăşitor” pentru vandalizarea clădirilor guvernamentale, precum şi o sperietoare care ar putea fi utilizată în procesul de luptă electorală.

În acelaşi timp, raportul SIS demonstrează lipsa unui fundament legal şi incorectitudinea manifestată de Ministerul Justiţiei din Republica Moldova în refuzul de înregistra asociaţia „Noua Dreaptă”, în baza informaţiei difuzate de unele instituţiile media afiliate PCRM.  Continuă lectura

Standard
Degradare

„Generaţia X” şi „generaţia interbelică”


Recitind lucrările autorilor interbelici, involuntar încerc să compar perioada dintre 1920-1940 şi 1991-2011. Mărimea segmentului temporal este aceeaşi, însă aparent, noi, cei care trăim la începutul secolului XXI, suntem net avantajaţi. Avem maşini computere performante, acces la un volum imens de informaţii din reţeaua internet, transport rapid, trăim în condiţii sanitare superioare celor de acum 50-70, iar libertăţile democratice ne oferă posibilităţi nelimitate (cel puţin aşa credem noi), numărul tinerilor care fac studii superioare în Basarabia, România sau Occident este mult mai mare.

Cu toate astea, observăm că în ultimii 20 de ani nu s-a produs nimic important pe plan cultural sau politic în Republica Moldova. Generaţia tânără nu e generat personalităţi de valoare (filosofi, scriitori, poeţi, artişti), nu a încercat să-şi un alt model politic, diferit decât cel al mainstreamului. Avem cerinţe şi pretenţii foarte mari faţă de stat şi generaţiile în vârstă, dar nu am produs nimic în afară de unele gunoaie postmoderniste, care izvorăsc dintr-o nimicnicie morală şi lipsa unei axe valorice. Continuă lectura

Standard