Revoluţia Conservatoare împotriva „revoluţiei pietrelor”

Ce tineret am văzut în piaţă? Furios, frustrat, incapabil de a formula o teză. Am vorbit şi am elogiat de mai multe ori spiritul de revoltă, e adevărat. Dar revolta de care am vorbit a fost una a PERSONALITĂŢII nu a boului în faţa căruia se flutură un petic roşu. Lipsa organizării, lipsa unor idei şi lideri reprezintă un simptom a unei boli mult mai profunde şi mai puţin vizibile. Criza identitară în care se zbate societatea noastră, şi aici nu vorbesc neapărat de identitatea etnică, problema „românităţii” deja este una secundară, este legată de sistemul de valori pe care trebuie să adoptăm.

Vom adera la un sistem euroatlantic modern, care ne este profund străin, sau vom rămâne în spaţiul spiritualităţii euroastiatice? Furia poate fi înţeleasă: tabloul care se prezintă în faţa tânărului basarabean este confuz: un occident care nu se grăbeşte să apere „valorile” despre care vorbeşte atât de mult, o Rusie şovină şi dispreţuitoare, o Românie care luptă împotriva propriului popor şi împotriva a tot ce este românesc mai rău decât un regim de ocupaţie şi o Moldova care… care încă nu ştim ce este.

Totuşi, s-ar putea întâmpla ca anume acest vid valoric să devină pozitiv pentru Moldova. Basarabia este un loc în care românismul încă şi-a păstrat caracterul tradiţionalist. Republica Moldova a devenit o rezervaţie a tradiţionalismului care în viitor, când natura identitară va învinge, se va revărsa asupra României, oferind un nou conţinut unei Românii Mari.

„Românismul” şi „europenismul” au mers de mână, confundându-se pe alocuri. Sfârşitul acestei crizei identitare va surveni în momentul în care aceste două curente vor redeveni antagoniste, aşa cum a fost mereu, primind fiecare propria sa formă. O astfel de revenire la origini am putea numi REVOLUŢIE CONSERVATOARE.

Basarabia, ca entitate istorică, Republica Moldova, ca entitate politică, trebuie să devină rezervaţia, protejată de orice „unionism”, în care să se coacă această revoluţie, pentru ca mai târziu, cu ajutorul forţei centripede, să unifice toate teritoriile locuite de români sub sceptru unei Românii Mari.