reвaLюtzie

Revoluţia Conservatoare împotriva „revoluţiei pietrelor”


Ce tineret am văzut în piaţă? Furios, frustrat, incapabil de a formula o teză. Am vorbit şi am elogiat de mai multe ori spiritul de revoltă, e adevărat. Dar revolta de care am vorbit a fost una a PERSONALITĂŢII nu a boului în faţa căruia se flutură un petic roşu. Lipsa organizării, lipsa unor idei şi lideri reprezintă un simptom a unei boli mult mai profunde şi mai puţin vizibile. Criza identitară în care se zbate societatea noastră, şi aici nu vorbesc neapărat de identitatea etnică, problema „românităţii” deja este una secundară, este legată de sistemul de valori pe care trebuie să adoptăm.

basarabiaVom adera la un sistem euroatlantic modern, care ne este profund străin, sau vom rămâne în spaţiul spiritualităţii euroastiatice? Furia poate fi înţeleasă: tabloul care se prezintă în faţa tânărului basarabean este confuz: un occident care nu se grăbeşte să apere „valorile” despre care vorbeşte atât de mult, o Rusie şovină şi dispreţuitoare, o Românie care luptă împotriva propriului popor şi împotriva a tot ce este românesc mai rău decât un regim de ocupaţie şi o Moldova care… care încă nu ştim ce este.

Totuşi, s-ar putea întâmpla ca anume acest vid valoric să devină pozitiv pentru Moldova. Basarabia este un loc în care românismul încă şi-a păstrat caracterul tradiţionalist. Republica Moldova a devenit o rezervaţie a tradiţionalismului care în viitor, când natura identitară va învinge, se va revărsa asupra României, oferind un nou conţinut unei Românii Mari.

„Românismul” şi „europenismul” au mers de mână, confundându-se pe alocuri. Sfârşitul acestei crizei identitare va surveni în momentul în care aceste două curente vor redeveni antagoniste, aşa cum a fost mereu, primind fiecare propria sa formă. O astfel de revenire la origini am putea numi REVOLUŢIE CONSERVATOARE.

Basarabia, ca entitate istorică, Republica Moldova, ca entitate politică, trebuie să devină rezervaţia, protejată de orice „unionism”, în care să se coacă această revoluţie, pentru ca mai târziu, cu ajutorul forţei centripede, să unifice toate teritoriile locuite de români sub sceptru unei Românii Mari.

Standard

4 gânduri despre „Revoluţia Conservatoare împotriva „revoluţiei pietrelor”

  1. Tudor zice:

    revolta insashi prin faptul ka a avut lok e un lucru pozitiv. E un semns ka poporul a ajuns la limita rabdarii. Ceia in ce s.a transformat aceasta revolta e alta kestie. Porvokatori.. kuvint foarte utilizat ultimile zile.. da nu a fost fara asha personaje kare shi.au jukat rolul foarte bine. De cine a au fost trimishi.. a kui a fost planul.. spontan sau gindit din timp.. tot bravo.. plan genial ash spune(domnu Tkaciuk.. deshi suntetzi o kurva evreieasca.. respect neavoastra..). Am alta intrebare.. de ce opozitzia nu shi.a asumat raspuderea pentru ceia ce s.a petrecut in piatza?? In prima zi deshi a fost tat pashnik.. inspre noapte au aparut primele semne ale violentzii. A 2 zi a putut fi prognozata. Tinerii au ieshit in strada pentru ka kredau in ceia pe kare i.au votat.. shi kredeau k impreuna ku iei vor reushi sa rastoarne reginu. De ce a 2.a zi nu s.a facut o manifestatzie organizata de opozitzie? Iau lasat din kapu lor. Si akuma striga nu noi am facut asta. Da nu voi atzi facut dar asta nu inseamna ka nu raspundetzi de asta. S.au dat ku kuru la gard. E o greshala.. sper sa se korekteze dar pina kind klasifik asta ka o tradare.

    Apreciază

  2. Octavian Racu zice:

    Revolta este stadiul inferior al trezirii. Daca nu s-a pornit spre un ţel nobil, firesc, inseamna ca revolta nu a avut nici un sens. Cel mai grav este faptul ca oamenii pana la urma nu vor constientiza ce cale trebuie sa urmeze. E ca si in bancul cu copilul care a fost batut de tata: „ei, acum stii de ce te-am pedepsit?”, copilul: „Da! pentru ca esti mai mare si puternic”.
    Cel mai grav, este faptul ca lumea nu doar nu stie de ce s-a revoltat, dar si de ce a pierdut.

    Apreciază

  3. Adi zice:

    cred ca exagerezi.
    basarabenii au nevoie de „unionism” in primul rand din punct de vedere economic, apoi cultural, apoi identitar, etc. etc.
    oare ti se pare ca Maramuresul e mai putin autentic de cand face parte din Romania? (1918)

    Apreciază

  4. Octavian Racu zice:

    Economia, cultura nu „vin”, ele se ridica de jos. Ce folos ca mentii o stare in mod artificial. Uite, avem o Uniune a Scriitorilor, cu sute de scribi, care numai scriitori nu sunt, uite avem o gramada de-a lume care striga „unire” din inertie, sau pentru ca nu au observat ca anul 1989 a trecut.
    Da, Maramuresul si nu doar el mai are undeva prin munti ceva autentic. Dar acesta este o autenticitate de muzeu, decorativa. Ce poate oferi Bucurestiului Maramuresul? Provincia este strivita de incultura capitalei politice. Noua ne trebuie o autenticitate traditionalista in politica, un model ideologic pentru o viitoare Tara. Tara trebuie sa se construiasca incepand de la spirit si oameni, nu invers.
    Decat sa construim o Tara din nemernici, mai bine sa ne spanzuram de pe acum.

    Apreciază

Lasă un comentariu