Ortodoxie, Politica

Țările europene în care biserica nu este separată de stat


Idea separării bisericii de stat izvorăște din principiile Marii Revoluției Franceze din 1789 (laïcité). Acest principiu nu doar presupune neutralitatea religioasă a statului, dar și implicarea activă a statului în reglementarea vieții religioase. În Franța, spre exemplu, toate lăcașurile de cult se află în proprietatea statului sau autorităților locale, afișarea simbolurilor religioase în spații publice este interzisă, iar orice întruniri cu caracter politic în biserici este pedepsită.

În afară de statele care formal recunosc separarea bisericii de stat, pe continentul european mai există state în care biserica națională reprezintă o parte indispensabilă a sistemului politic, oferindu-i un fundament etic și moral. Spre surprinderea unor, în aceste țări nimeni nu este ars pe rug, savanții nu sunt persecutați și nici inchiziție nu există. În multe privințe, aceste țări funcționează mult mai bine decât cele “laice”. Continuă lectura

Anunțuri
Standard
Politica

Plahotniuc și-a luat caftanul de la Înalta Poartă Americană?


Vizita lui Plahotniuc în SUA și tam-tam cu tehnica militară care își propune să irite factorul rusesc prin defilarea de ziua de 9 mai în centru Chișinăului nu par a fi niște coincidențe. Apariția Victoria Nuland alături de controversatul oligarh de pe malul Bâcului vine ca un mesaj adresat stăpânilor lumii: acesta este și va fi stăpânul vostru. Mai puțin contează ce cred și ce își doresc cetățenii Republicii Moldova, din momentul în care Casa Albă e preocupat mai mult de jocurile militare în Europa de Est.

Ce își dorește Plahotniuc? Putem presupune că acest personaj al politicului moldovenesc își propune să devină un guvernator de provincie cu acte în regulă. Nici mai mult, nici mai puțin – președinte al Republicii Moldova. Continuă lectura

Standard
Geopolitica, Politica

De ce Plahotniuc are nevoie de tancuri americane pe moșia sa?


Intenția puterii de la Chișinău de a organiza defilarea tehnicii militare americane de ziua de 9 mai nu poate fi considerată decât o prostie și incapacitate de a realiza niște realități geopolitice și regionale care induc niște riscuri pentru Republica Moldova. După o perioadă de blocaj al relațiilor economice și diplomatice între Chișinău și Moscova, care sunt de o necesitate vitală pentru cetățenii moldoveni, iată că eforturile Ministerului de Externe de a stabili o punte de dialog ruso-moldovenesc sunt spulberate de un gest simbolic nesăbuit, care ar putea fi percepute ca o declarație de război. Continuă lectura

Standard
Politica

Moldoscepticism?


Nu vom greși deloc dacă vom introduce în circuit termenul de “moldoscepticism” pentru a descrie acea stare de spirit care este generată de o lipsă totală de încredere în instituțiile statului, dar și în potențialul societății moldovenești de a schimba ceva. Am putea vorbi mult și bine despre fenomenul corupției care a impregnat întregul sistem, începând cu grădinițele și terminând cu “cel mai urât dintre pământeni”, însă problema este mult mai profundă. Putem vorbi de o neîncredere a societății în propria “elită”, neîncrederea oamenilor în lege, neîncrederea oamenilor în oameni, în cele din urmă. De aici vine și nedorința cetățenilor de a se mai asocial cu tot ce înseamnă Republica Moldova.

“Cultivarea sentimentelor patriotice” e cea mai comodă, cea mai superficială și cea mai proastă „soluție” pe care ar propune cineva. Patriotismul nu se deprinde în școală, nu se insuflă prin lozinci și poezii și nici prin discursuri de la tribuna parlamentului care adie prea mult a populism electoral.

Patriotismul se naște acolo unde fiecare persoană își îndeplinește sarcinile care îi revin. Patriotismul se naște acolo unde gunoierul, polițistul, medicul, profesorul, ministrul, deputatul și președintele țării are sentimentul onoarei și a cuvântului și cât nu s-ar părea de straniu – își fac treaba „ca la carte”.

Nu „unioniștii” naivi și infantili sau “unionismul” pun în pericol “statalitatea” Republicii Moldova, ci acea tumoare malignă care omoară întreaga societatea din interior. Societatea noastră se autodevorează, iar “unionismul” este doar un simptom (nu soluție, deocamdată). În zadar unei se războiesc cu simptomele, dacă nu sunt în stare să realizeze adevărata rădăcină a răului.

P.S.: de altfel, în ultimele sondaje de opinie nu există nicio persoană publică care ar acumula 25-30 la sută din simpatiile populației, ceea ce nu spune multe.

Standard
basarabia, Politica

Observații pe marginea ultimului articol a lui Dungaciu


– În Republica Moldova nu există niciun fel de proiect „moldovenist” și nici nu poate fi, pentru că un astfel de proiect nu poate fi construit pe negații, ci pe un sistem de valori. Moldovenismul rămâne un fenomen marginal, care nu are șanse să ajungă o idee mainstream, pentru că nu are la fundament niciun fel de valori identitare;

– Nu există niciun proiect identitar pro-românesc. Dacă urmărim discursul celor care se plasează drept „ideologi dominanți” ai „extinderii” frontierelor României, observăm că e vorba mai curând de extinderea „frontierei euro-atlantice”, decât de un proiect național. În realitate, România suferă în continuare de lipsa unui proiect propriu, care ar reieși din interesele naționale ale statului român. Atât timp cât nu există un proiect național românesc, discuțiile despre o eventuală „unire” sunt doar vorbe goale și populism care are doar scop valorificarea unor fonduri din bugetul de stat (via DRP, SIE), de dragul unor bifări, unor rapoarte oficiale birocratice și parazitarea pasivă pe interesele geopolitice americane. Dacă în România unionismul oficial este văzut doar ca o anexă a expansiunii americane și renegarea oricărui naționalism românesc, în Republica Moldova unionismul este mai curând produsul unui scepticism față de statul Republica Moldova, decât o afirmare a unei identități. Adică, unionismul basarabean este construit tot pe o negare primitivă, fiind lipsit de substanță la fel ca și moldovenismul, alimentat de niște clișee istorice, fără a mai reuși să depășească etapa „Limbă, Alfabet!” din 1989; Continuă lectura

Standard
Politica

De ce România a trădat românii basarabeni? Pe scurt despre situația de la Chișinău


În ultimul timp, urmărim o prezentare absolut distorsionată a situației din Republica Moldova, care vine fie din incapacitatea mediului jurnalistic de la București de a depăși vechile tipare, fie urmăresc o agendă prestabilită de interesele din afara României.

Dacă e să judecăm conform presei afiliate oligarhului Vlad Plahotniuc (Publika TV, Prime, Canal 2, Canal 3), Republica Moldova se află în pragul unei lovituri de stat inspirate de serviciile secrete rusești, tancurile rușilor sunt gata să invadeze Basarabia, iar oamenii care ies în stradă, sunt orientați exclusiv spre Rusia și visează să destabilizeze situația socio-politică din țară, deviind vectorul politicii externe al Republicii Moldova. Același discurs îl practică și o bună parte a mass-media, ale căreia sursă predilectă este tocmai media-holdingul lui Plahotniuc, în special Publika TV. Continuă lectura

Standard
Politica

Vin teroriștii, miroase a alegeri


Întâmplător sau nu, exact în perioada aceasta a anului, în 2014, mass-media afiliată oligarhului Plahotniuc ne prezenta imagini de groază a unor teroriști, care iată-iată vin să pună capăt “parcursului european al Republicii Moldova”. Grupul de teroriști s-a dovedit a fi câțiva adolescenți, foști activiști Komsomol al PCRM, regrupați în marginalul ANTIFA. Desigur, o astfel de gașcă nu era în stare să ia cu asalt nici măcar un butic de ziare, ce să mai vorbim de preluarea controlului asupra întregului aparat de stat. Gluma a trecut drept serioasă, mai ales că fantoma „euromaidanului ucrainean” mai bântuia prin Europa. Analiștii angajați discutau la PublikaTV, cu fețe grave și serioase, despre pericolul iminent al unui război civil și numărau cadavrele care urmau să apară în PMAN. Continuă lectura

Standard