Se observă cu ochiul liber că ideea organizării în toamnă a unui referendum este promovată tot mai insistent de doi subiecţi politici: Filat, care doreşte modificarea articolului 78 din al Constituţiei, şi Pasat, care intenţionează „să consulte” opinia populaţiei cu privire la introducerea Bazelor Ortodoxiei în şcoală.
Ambele iniţiative pornesc din două puncte aparent diferite, care cu timpul urmează să se întâlnească pentru realizarea unui proiect comun. Desigur, cele două iniţiative urmează a fi comasate, „Bazele Ortodoxiei” servind doar în calitate de locomotivă electorală.
Ţinta este clară: schimbarea actualului regim de guvernare prin trecerea de la o republică parlamentară la una prezidenţială, aşa cum îşi propunea acum 11 ani ex-preşedintele Republicii Moldova, Petru Lucinschi.
Ţin să reamintesc că în anul 1999 a mai avut loc o tentativă similară a organizării unui referendum. Acesta a avut loc la 23 mai 1999, odată cu desfăşurarea alegerilor locale. La referendum au participat 58,33 la sută din alegători, dintre care 55,33 la sută au sprijinit opţiunea preşedintelui în exerciţiu de atunci. Din fericire, referendumul a avut caracter consultativ, respectiv, nu a putut avea efecte juridice.
Datorită solidarităţii deputaţilor parlamentului de atunci, o nouă încercare de a modifica legea fundamentală printr-un referendum constituţional nu a mai avut loc. În anul 2000, din nou cu datorită solidarităţii forţelor politice de dreapta şi stânga, a fost aprobat proiectul de lege prin care Republica Moldova a trecut la un regim parlamentar. În acest fel, tentativa de instaurarea a unui regim dictatorial a suferit eşec.
Acum se încearcă a realiza ceea ce nu s-a reuşit acum zece ani.
Dacă se intenţionează utilizarea formulei lui Lucinschi, parlamentul urmează să piardă orice control asupra guvernului, transformându-se într-o anexă a şefului statului. Dintre toate componentele AIE, aceste scenarii convin cel mai bine PDM şi PDLM. În cazul în care Filat şi Lupu vor candida separat pentru funcţia de preşedinte al ţării, şansele victoriei unui candidat comunist vor scădea, iar celelalte forţe politice vor fi marginalizate.
Dacă cuplul politic „Filat-Lupu” va reuşi „să minimalizeze pericolul comunist” şi să compromită celelalte partide parlamentare şi extraparlamentare, va exista pericolul real al instaurării unei dictaturi „bipartide”, cu clanuri oligarhice în spate, şi a unei „democraţii dirijate”, comparativ cu care, regimul din 2001-2009 va fi „floare la ureche”. În acest caz, societatea civilă trebuie să fie mereu cu ochii pe mişcările de pe scena politică.
Mă întreb dacă forţele politice reprezentate astăzi în parlament conştientizează pericolul care ar putea ameninţa Republica Moldova şi dacă sunt capabile să se solidarizeze de dragul salvării actualului sistem politic, trecând peste toate clişeele ideologice, interesele personale şi de grup.
Noi, basarabenii, am fost şi continuăm să fim victimele unui joc absurd, a unor tehnologii de manipulare foarte abile, consecinţele cărora, din păcate, încă nu le realizăm. Suntem un organism anemic, care nu este doar incapabil să reacţioneze la pericolele externe, dar şi salută cu entuziasm valurile ucigătoare. Cauzele anemiei noastre reprezintă deja un alt subiect de discuţie.
Noi perspective de dreapta 